FITS 2017: ”Pss pss/ Chiar… fără cuvinte” – cuceritorul umor al simplității mici și jucăușe
https://www.ziarulmetropolis.ro/pss-pss-chiar-fara-cuvinte-cuceritorul-umor-al-simplitatii-mici-si-jucause/

”Captivează instantaneu… Inspirat din Keaton, Fellini şi desigur Chaplin, acest spectacol atemporal despre hilare accidente minore şi acrobaţii excepţionale este încântător…Obligatoriu de văzut… Contagios, extraordinar, magic.. Adorabil…Un deliciu, mergeţi neapărat să-l vedeţi….”

Dincolo de astfel de spicuiri din aprecierile presei internaţionale la adresa acestui spectacol, exact în ziua în care o mult necesară lege a fost adoptată în România (interzicerea folosirii de animale sălbatice în numerele de circ pe tot teritoriul ţării), ”Pss psss/ Chiar… fără cuvinte” a făcut istorie în multe suflete şi la FITS 2017.

Un articol de Cristina Enescu Aky|15 iunie 2017

Spectacolul elvețienilor Camilla Pessi și Simone Fassari, adică Compagnia Baccala (așa-i că n-ați fi așteptat ceva teribil de simpatic și amuzant din Elveția?..) intitulat ”Pss ss/Chiar…fără cuvinte” a fost o surpriză față de ceea ce cu siguranță așteptăm mulți dintre noi de la un spectacol de circ, fie el și contemporan. Sunt doi clovni care spun despre ei înșiși că ”au fugit” de la teatrul unde lucrau anterior. Senzația a fost mai degrabă că au fugit de multe dintre convențiile prăfuite ale circului clasic, construindu-și un drum pe continentul nou al spectacolelor de circ emoționante prin naturalețe, nu prin exces de fard și numere doar șocante. Numărul lor a câștigat multe premii, iar stilul lor reflectă perfect motto-ul companiei lor: Senza Tempo. Micul ghiduș din interiorul nostru există atemporal, iar experiențe performative precum ”Pss Psss” în aduc inevitabil la suprafață – și îi dau o grămadă de jucării interesante.

Spectaculosul, extraordinarul, tensiunea crescândă, imposibilul corpului uman prezentat cu lejeritate și elemente atât de riscante încât de bucuri că respirația e un proces automat – nu acestea au fost motivele pentru care spectacolul celor doi clovni a fost unul dintre cele mai bune văzute la FITS și genul de spectacol care rămâne imprimat pe retina sufletului. Au existat, într-adevăr elemente de acrobație, însă ele au fost un mijloc și nu un scop. Comicul irezistibil al spectacolului a fost dat de revelarea umorului de necuprins, dar și a dulceții, emoției și a surprizei pe care o conțin, deseori trecut cu vederea, nenumăratele mici situații prin care trecem și pe care le creăm cu toții: îmbufnări, implorări, ingenioase manipulări sentimentale, panici și deznădejdi  – toate au o substanță comică fabuloasă, pe care cei doi au scos-o la iveală cu mult haz. Nimic forțat, teatral, strident, totul lin (acrobații, momente de tăcere, priviri și subînțelesuri). Un spectacol dulce, cât de dulce poate fi ceva perceput cu ochii și sufletul.

Un măr? Cel mai fascinant lucru din lume! Motiv de supărare dramatică și de instantanee împăcare, suport pentru cap sau ornament pentru pălărie, scânteie de poveste despre micul egoist bosumflat din fiecare dintre noi și mai marele, gingașul și totodată hilarul generos care stă deseori în spatele acestuia.

O scară cu vopseaua scorojită, care stă cu capul în jos! Serios, chiar nu v-ați dat seama niciodată ce instrument fabulos de suflat pot fi treptele ei?! Cât despre câte inocente, savuroase ghidușii se pot face chiar și numai prin purtarea scării pe deasupra capetelor altora, sau despre cum chiar și un obiect banalissim precum această scară poate fi sursă de frământătoare dileme și divergențe, dar și inimoase apropieri între suflete… se poate povesti până mâine.

Dar ce se întâmplă dacă cei doi clovni provoacă – de trei ori!- pe același domn (aleatoriu ales) din public să îi ajute cu diferite lucruri, aveți idee?… Cu siguranță că în totalitate nici cei doi extrem de simpatici performeri nu știu și nu au știut la niciuna din cele peste 600 de reprezentații ale spectacolului. Noi am avut norocul unui domn aparent nu foarte colaborator, dar care (prin aproape nevăzutul ajutor al celor doi) a devenit brusc un uluitor de abil clovn și acrobat. Spectaculosul din fiecare din noi este extrem de savuros, atunci când avem sufletele deschise cu lejeritate. Clovnii moderni asta fac, și e extrem de necesar în lumea noastră crispată și grăbită.

Apoi, v-ați gândit vreodată că n spectacol de circ (de la care așteptați stupoare și extaz și surpriză pe bandă rulantă) vă poate emoționa și amuza enorm și prin momente de tăcere și nemișcare prelungite, sau prin îmbrățisări luuuungi, nu răutăcioase ci care spun povești prin gesturi sumare? Comicul de atmosferă a fost o mare, plăcută și proaspătă surpriză al acestui spectacol de circ contemporan.

Printre alte experiențe mirifice, FITS 2017 m-a convertit irevocabil la fenomenul circului contemporan, o artă a performanței sufletului, nu doar, ca în trecut, doar a trupului. Un tip de spectacol mereu nou, provocând așteptările, nerăbdările și capacitatea de mirare a publicului dar și hrănindu-i mirarea copilăroasă, bucuria răsărită din cele mai mici, delicate momente și acest spirit ludic ce, cu siguranță, e una din rețetele salvatoare ale vieții.

Mai multe informații despre trupa Compagnia Baccala găsiți pe site-ul companiei

Bucurați-vă de magia firescului mic, ingenuu, ludic și cuceritor al spectacolului prin acest trailer



02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.