Rămas bun, Eimuntas Nekrošius!
https://www.ziarulmetropolis.ro/ramas-bun-eimuntas-nekrosius/

După o carieră remarcabilă, regizorul Eimuntas Nekrošius s-a stins din viaţă noaptea trecută, la vârsta de 65 de ani. Pentru forţa sa unică de a crea emoţie şi pentru ştiinţa de a reinterpreta marea literatură dramatică în creaţii care au devenit referinţe ale artelor spectacolului, artistul a fost distins în anul 2015, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, cu o stea pe Aleea Celebrităţilor.

Un articol de Petre Ivan|20 noiembrie 2018

„A plecat dintre noi Eimuntas Nekrošius, cunoscut artist lituanian, unul dintre cei mai mari regizori din lume, care a susținut încăde la începuturi Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, eveniment la care am avut onoarea să îl avem invitat de multe ori.”, mărturisește  actorul Constantin Chiriac,  preşedinte al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu și director general al Teatrului Naţional Radu Stanca.

„Artist multipremiat care a făcut spectacole memorabile de-a lungul timpului, laureat al Premiului Europa pentru Teatru. În anul 2015, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, a primit o stea pe Aleea Celebrităților. Mâine era ziua lui de naștere, ar fi împlinit 66 de ani. A adus la Sibiu capodopere, printre care marea creație Hamlet,producțiileTrei surori, Divina comediesauUn artist al foamei, iar acum eram în discuții pentru a realiza o coproducție în 2020, la Sibiu. Timpul nu a mai avut răbdare. Drum cu lumină!” – Constantin Chiriac.

Despre Eimuntas Nekrošius

EIMUNTAS NEKROŠIUS (n. 1952) a absolvit Institutul de Teatru Lunacharski din Moscova în 1978. A lucrat la Teatrul de Stat pentru Tineret din Vilnius şi la Kaunas Drama Theatre. În 1980 revine la Teatrul din Vilnius unde colaborează pentru mai multe producţii: „Pătratul de Yeliseyev”, „Pirosmani”, „Pirosmani” (1981), „Dragoste şi moarte în Verona” de Antanėlis şi Geda (1982), „O zi mai lungă decât veacul” de Aitmatov (1983), „Unchiul Vania” de Cehov (1986) şi „Nasul” de Gogol (1991).

Eimuntas Nekrošius

Eimuntas Nekrošius

Toate spectacolele sale s-au bucurat de distincţii la festivalurile din Lituania și statele baltice. În 1994, Nekrošius a primit premiul Regizorul anului din partea Uniunii Teatrale din Lituania, iar Uniunea Teatrelor din Europa i-a acordat Premiul New European Theatre Realities.

În 1997, Nekrošius a creat una dintre cele mai de succes producţii ale sale, „Hamlet” de Shakespeare, care a fost jucată la aproape toate marile festivaluri europene, câştigând numeroase premii. În 1998 înfiinţează teatrul-studio Meno Fortas, pentru care lucrează ca regizor artistic. În 1999 a regizat „Macbeth” de Shakespeare, iar în 2001, „Othello”, care a avut premiera mondială la Veneţia. În 2002 a regizat prima sa operă, „Macbeth” de Verdi, la Teatro Comunale din Florenţa.

În 2003, Nekrošius pune în scenă „Anotimpurile”, bazat pe poemul epic al marelui scriitor lituanian Kristijonas Donelaitis şi „Livada de vişini” de Cehov, având premiera la Moscova, spectacol lăudat de criticii ruşi ca fiind cea mai memorabilă producţie a piesei lui Cehov din ultimii zece ani. Anul 2008 marchează premiera spectacolelor „Anna Karenina” la Emilia Romagna – Teatrul din Modena şi „Legenda invizibilului oraş Kitez”, regizată atât la Teatro Lirico din Cagliari, cât şi la Teatrul Bolshoi din Moscova.

În 2009 a creat o producţie teatrală la scară mare, bazată pe romanul „Idiotul” de Dostoievski (pentru proiectul Vilnius, Capitală Europeană a Culturii), care a primit Premiul Golden Stage Cross pentru Cel mai bun spectacol al stagiunii în Lituania. În 2010 a montat opera „Faust” de Gounod, la Scala din Milano, iar în 2011 spectacolul „Caligula” la Teatrul Națiunilor din Moscova și opera „Othello” de Verdi, la Teatrul Național de Operă și Balet din Lituania.

Unele dintre producțiile create mai recent sunt: „Divina Commedia” de Dante la Meno Fortas Theatre și „Paradisul” la Teatrul Olimpic din Vicenza (2012), opera „Othello” la Teatrele de Operă din Bari și Cagliari (2013) și „The Book of Job” la Meno Fortas Theatre (2014).

Foto: Eimuntas Nekrošius – facebook

14
/11
/23

"În lunile octombrie şi noiembrie am stat o lună la Timișoara ca bursier: am primit o bursă de creație Taifas în colaborare cu librăria La Două Bufnițe" - scriitorul Vasile Ernu îşi împărtăşeşte impresiile despre prima ediţie a unui nou festival timişorean.

14
/11
/23

Începând de vineri spectatorii sunt așteptați undeva în (v)estul sălbatic, în România anului 1944 când cel De-al Doilea Război Mondial se apropie de final. WARBOY spune povestea plină de emoție a unui adolescent care, încercând să salveze cei doi cai ai familiei, pornește într-o călătorie inițiatică, traversând peisajul sălbatic al Munților Apuseni.

14
/11
/23

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 15 noiembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Eu cânt și muntele dansează de Irene Solà, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Janei Balacciu Matei, carte distinsă cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene 2020.

14
/11
/23

Documentarul-portret „𝑫𝒆 𝒄𝒆 𝒎𝒂̆ 𝒄𝒉𝒆𝒂𝒎𝒂̆ 𝑵𝒐𝒓𝒂, 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒄𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒖 𝒆 𝒔𝒆𝒏𝒊𝒏” (regie: Carla-Maria Teaha), care o aduce în prim-plan pe una dintre cele mai iubite scriitoare din România, se vede, începând de astăzi, în cinematografele din România, distribuit de Bad Unicorn.

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

13
/11
/23

Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, tată şi fiică, merg înainte cu ediția din acest an a Turneului Național Vioara lui Enescu la sate, în comuna Petriș, județul Arad (17 noiembrie, ora 12.30), la Deva, pe scena Sălii Pro Arte (17 noiembrie, ora 19), la Braşov, la Sala Patria (18 noiembrie, ora 19), cu finalul turneului la Bucureşti, la Sala Radio (21 noiembrie, ora 19).

13
/11
/23

Bucharest Best Comedy Film Festival și-a ales filmul câștigător dintre cele 10 participante în competiție. Marele câștigător este o comedie venită direct din Peru pe marile ecrane din România. Surori vitrege a fost ales în unanimitate de către juriul festivalului, cucerind imediat și publicul participant la Gala de închidere, când a fost anunțat drept marele câștigător.