Războiul impotriva taranimii. Anii colectivizarii (1949-1962), din 21 decembrie, la MNTR
https://www.ziarulmetropolis.ro/razboiul-impotriva-taranimii-anii-colectivizarii-1949-1962-din-21-decembrie-la-mntr/

O expoziţie-document intitulată „Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949-1962)”, care prezintă tabloul general al unei societăţi aflate într-un proces de transformare fără precedent, se va deschide în 21 decembrie, în Sala Oaspeţi a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR). Expoziţia relevă sensul adânc şi atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forţa sa tectonică […]

Un articol de |12 decembrie 2012

O expoziţie-document intitulată „Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949-1962)”, care prezintă tabloul general al unei societăţi aflate într-un proces de transformare fără precedent, se va deschide în 21 decembrie, în Sala Oaspeţi a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR).

Expoziţia relevă sensul adânc şi atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forţa sa tectonică pentru întreaga categorie a ţăranilor, prezentând însă şi rezistenţa, supravieţuirea ţărănimii în aceste condiţii istorice extreme, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Biroul de presă al instituţiei gazdă.

„Muzeul Naţional al Ţăranului Român îşi împlineşte astăzi o datorie istorică, aceea de a crea o expoziţie pe tema colectivizării, care este experienţa-limită a ţărănimii române în secolul XX”, se subliniază în comunicat.

Potrivit sursei citate, colectivizarea este un proces extrem de complex, care vizează simultan câmpuri divers, politicul, socialul, economicul, în mod concret fiind o operaţiune care ţine de represiune şi de furtul proprietăţii particulare pentru formarea proprietăţii de stat şi cooperatiste.

Ţelul final este formarea unei clase de muncitori agricoli ‘eliberaţi’ de orice conştiinţă istorică, capabili să producă hrană pentru întreaga societate comunistă. Ţărănimea este pentru comunism clasa cea mai înapoiată, cea mai refractară schimbării revoluţionare, clasă care poartă cu sine cele mai multe reziduuri istorice, economice, culturale, religioase şi etnice.

Modernitatea comunistă priveşte ţăranul însuşi ca pe un reziduu istoric care trebuie eliminat, anihilat în substanţa sa, acesta purtând, din punctul de vedere al comunismului, toate bolile metafizice şi istorice posibile, ca om religios, legat de pământ şi conservator. Astfel, colectivizarea este totodată un proces de curăţare şi de reeducare, de reconstrucţie a ţesutului social prin intervenţia represivă a politicului, se mai arată în comunicatul MNŢR.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 5 mai 2013, de marţi până duminică, între orele 10,00 şi 18,00.

Cu ocazia deschiderii expoziţiei, MNŢR va lansa şi numărul 17 din acest an al revistei „Martor”, care are ca temă „Viaţa cotidiană în comunism. Istorie, memorie, uitare” („Everyday life during communism. History, memory, oblivion”/ „La vie quotidienne pendant le communisme. Histoire, mémoire, oubli”), coordonat de Mihai Gheorghiu şi Maria Mateoniu.

Sursa: Agerpres

02
/10
/23

Artă, experiențe multisenzoriale marca Madrigal, povești de noapte ale Bucureștiului și primul design show în colaborare cu V&A din Londra, în perioada 29 septembrie - 14 ianuarie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani, în cadrul Art Safari Stars Edition.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.

29
/09
/23

Atelierele de autocunoaștere prin scris Casa din mine vin în întâmpinarea adolescenților bucureșteni, membri ai trupei de teatru Brainstorming, elevi ai Colegiului Național Bilingv „George Coșbuc”, Colegiul Național „Sfântul Sava”, Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Liceul Teoretic Internațional de Informatică (ICHB) și Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță” din București.