Rebengiuc, premiul de excelenţă UNITER. Toate nominalizările Galei UNITER 2014
https://www.ziarulmetropolis.ro/rebengiuc-premiul-de-excelenta-uniter-toate-nominalizarile-galei-uniter-2014/

Victor Rebengiuc, Mihai Mănuţiu, Virginia Itta Marcu şi Gianina Cărbunariu se numără printre cei care vor primi premiul de excelenţă, pentru întreaga activitate sau premiile speciale la Gala Premiilor UNITER, care va avea loc luni, 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş.

Un articol de Petre Ivan|4 martie 2014

Victor Rebengiuc, Mihai Mănuţiu, Virginia Itta Marcu şi Gianina Cărbunariu se numără printre cei care vor primi premiul de excelenţă, pentru întreaga activitate sau premiile speciale la Gala Premiilor UNITER, care va avea loc luni, 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş.

Senatul UNITER acordă în cadrul Galei Premiilor UNITER premiul de excelenţă, premiile pentru întreaga activitate şi premiile speciale.

Premiul de excelenţă: VICTOR REBENGIUC

Au mai fost propuşi: Radu Afrim, Gigi Căciuleanu, Florina Cercel, Alexandru, Dabija, Mircea Diaconu, Szabó Duci, Kincses Elemér, Gheorghe V.Gheorghe, Liliana Ghiţă, Lucian Giurchescu, Tatiana Iekel, Ileana Stana Ionescu, Mihai Măniuţiu, Marin Moraru, Mitică Popescu, Rodica Popescu Bitănescu, Stela Popescu, Stella Rappert-Vencz, Mihai Raicu, Sanda Toma, Sergiu Tudose, Dionisie Vitcu, Ildikó Zamfirescu.

Premiul pentru întreaga activitate:

Actor: PETRU CIUBOTARU

Au mai fost propuşi: Ion Abrudan, Traian Buzoianu, Ferenc Boér, Constantin Cojocaru, Damian Crâşmaru,Vladimir Găitan, Carol Erdös, Czintós Jozsef, Vladimir Jurăscu, Nemes Levente, Horaţiu Mălăele, Vasile Menţel, Alexandru Mereuţă, Valentin Mihaiu, Damian Oancea, Papil Panduru, Alexandru Repan, Rudy Rosenfeld, Traian Stănescu, Eusebiu Ştefănescu, Anton Tauf, Eugen Ţugulea, Valentin Uritescu, Florin Zamfirescu, Fülöp Zoltán.

Actriţă: VIRGINIA ITTA MARCU

Au mai fost propuse: Firuţa Apetrei, Ioana Citta Baciu, Dana Bărbosu, Simona Bondoc, Ioana Bulcă, Florina Cercel, Ioana Crăciunescu, Iarina Demian, Irene Flamann Cătălina, Monica Ghiuţă, Julieta Ghiga Szönyi, Liliana Ghiţă, Cornelia Gheorghiu, Liliana Lupan, Rodica Mandache, Adela Mărculescu, Kati Méhes, Virginia Mirea, Mihaela Murgu, Luiza Orosz, Ileana Ploscariu, Gabriela Popescu, Marinela Popescu, Stela Popescu, Aurora Prodan, Ruxandra Sireteanu, Szabó Duci, Adriana Trandafir, Leonie Waldman Eliad, Paula Sorescu Lucian, Magda Stief Mugur, Victoria Suchici- Codricel, Ileana Zărnescu, Ildikó Zamfirescu.

Regizor: MIHAI MĂNIUŢIU

Au mai fost propuşi: Mona Chirilă (post mortem), Alexandru Dabija, Valentin Dobrescu, Victor Ioan Frunză, Alexander Hausvater, Gheorghe Jora, Kincses Elemér, Dumitru Lazăr Fulga, Bocsárdi László, Horaţiu Mălăele, Radu Penciulescu, Mihai Raicu, József Szabó.

Citiţi şi: Emilia Popescu, către Ion Caramitru, preşedintele UNITER

Scenografie: ANCA PÂSLARU

Au mai fost propuşi: Puiu Antemir, Cristina Ciobanu, Luana Drăgoescu, Adriana Grand, Dragoş Georgescu, Clara Labancz, Geta Medinski, Sanda Muşatescu, Krisztina Nagy, Viorica Petrovici, Ágnes Szatmári, Eugenia Tărăşescu Jianu.

Critică şi istorie teatrală: ZENO FODOR

Au mai fost propuşi: Ion Calion, Marina Constantinescu, Roxana Croitoru, Csaba Csirak, Mya Liontescu, Doru Mareş, Mircea Morariu, Ana Maria Narti, Doina Papp, Ion Parhon, Mircea Tomuş, Mariana Voicu.

PREMII SPECIALE

1.Premiul special

jurnalistei şi traducătoarei Raluca Rădulescu, pentru contribuţia la redimensionarea într-un discurs contemporan a unei cărţi fundamentale pentru practica şi teoria teatrală: K S Stanislavski – Munca actorului cu sine însuşi.

2. Premiul special pentru teatru-dans:

Andreei Gavriliu şi lui Ştefan Lupu pentru „Zic-Zac”, spectacol de teatru-dans de Andreea Gavriliu rezemată de Ştefan Lupu, cu Andreea Gavriliu, Ştefan Lupu şi Gabriel Costin.

3. Premiul special pentru teatru-document:

Gianinei Cărbunariu, pentru spectacolul-studiu „Tipografic majuscul”, coproducţie dramAcum şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Nitra, Slovacia, în parteneriat cu Teatrul Odeon.

Au mai fost propuşi:

Stelian Stancu, de la Teatrul Gulliver Galati pentru consecvenţa, constanţa în promovarea genului şi pentru organizarea celui mai longeviv festival din ţară dedicat teatrului de păpuşi.

Constantin Brehnescu (artist păpuşar)

Şerban Ursachi (muzica de teatru originală)

Maria Mierlut (artist păpuşar)

Hogea Tomiţă pentru cele 5 volume „Despre arta păpuşarilor români. Dialoguri cu maeştrii scenei”, ultimul volum apărut în anul 2013.

Spectacolul Poezia visului, pe versuri de Emil Botta în interpretarea lui Lari Cosmin Giorgescu – gest esenţial şi discret al unui creator legendar: Miriam Răducanu (producţie UNTEATRU).

Pentru a XXII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru: Andreea Dumitru, Sebastian-vlad Popa şi Ionuţ Sociu.

Rebengiuc

NOMINALIZĂRILE PENTRU ACEASTĂ EDIŢIE A GALEI PREMIILOR UNITER sunt următoarele:

Cel mai bun spectacol:

Hamlet de W. Shakespeare, regia László Bocsárdi, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe

Maestrul şi Margareta, după Mihail Bulgakov, regia Zoltán Balász, coproducţie Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu şi Teatrul Maladype Budapesta

Victor sau copiii la putere de Roger Vitrac, regia Silviu Purcărete, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cel mai bun regizor:

Zoltán Balász pentru spectacolul Maestrul şi Margareta, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

László Bocsárdi pentru spectacolul Hamlet,  Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

Silviu Purcărete pentru spectacolul Victor sau Copiii la putere, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Citiţi şi: Premiile UNITER 2014. Selecţionerii UNITER îi răspund actriţei Emilia Popescu

Cel mai bun scenograf:

József Bartha  pentru scenografia spectacolului Hamlet, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului Ce nemaipomenită aiureală, Teatrul Naţional Cluj

Velica Panduru şi Zoltán Balász pentru scenografia spectacolului Maestrul şi Margareta, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Cel mai bun actor în rol principal:

László Mátray pentru rolul titular din spectacolul Hamlet, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

Cornel Răileanu pentru rolul Personajul din spectacolul Ce nemaipomenită aiureală, Teatrul Naţional Cluj

Marius Turdeanu pentru rolul Maestrul din spectacolul Maestrul şi Margareta, Teatrul Naţional “Radu Stanca” Sibiu

Cea mai bună actriţă în rol principal:

Alexandra Fasolă pentru rolul titular din spectacolul Yentl, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti

Mariana Mihu pentru rolul Woland din spectacolul Maestrul şi Margareta, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Rodica Negrea pentru rolul titular din spectacolul Mutter Courage, Teatrul Mic Bucureşti

Cel mai bun actor în rol secundar:

Zsolt Bogdán pentru rolul Charles Paumelle din spectacolul Victor sau Copiii la putere, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Valer Dellakeza pentru rolul Tót din spectacolul Familia Tót, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Tibor Pálffy pentru rolul Claudius din spectacolul Hamlet, Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe

Cea mai bună actriţă în rol secundar:

Csilla Albert pentru rolul Esther din spectacolul Victor sau Copiii la putere, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Nicoleta Hâncu pentru rolul Elmire, soţia lui Orgon din spectacolul Tartuffe, Teatrul Metropolis Bucureşti

Romaniţa Ionescu pentru rolurile Mara, Mama Marei, Psiholog şi Prezentator TV din spectacolul Profu’ de religie de Mihaela Michailov, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Critică teatrală:

Cristina Modreanu

Mircea Morariu

Iulia Popovici

Silviu Purcarete

Regizorul Silviu Purcărete, nominalizat pentru cea mai bună regie

Teatru radiofonic:

Aniţa Nandriş-Cudla –  Amintiri din viaţã – Aniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia, regia artistică Petru Hadârcă, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

Belvedere de Ana-Maria Bamberger, adaptarea radiofonică şi regia artistică Cezarina Udrescu, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ştergarul cu cocoş şi Beregata de oţel, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Diana Mihailopol, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

Teatru TV:

Hedda Gabler, regia artistică Dominic Dembinski, producţie a Societăţii Române de Televiziune

Efectul Genovese, regia artistică Jon Gostin, producţie a Societăţii Române de Televiziune

O noapte furtunoasă, regia artistică Mihai Manolescu, producţie a Societăţii Române de Televiziune

Debut:

Delu Lucaci pentru rolul Agnes din spectacolul Prăpădul, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Lucia Mărneanu şi Leta Popescu pentru spectacolul Parallel, coproducţie GroundFloor Group şi ColectivA, Cluj-Napoca

Erwin Şimşensohn pentru regia spectacolului Yentl, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti

Foto cu Rebengiuc , Caramitru, Purcărete şi Premiile UNITER – cinemagia, facebook

 

14
/06
/17

“Am comis cel mai grav dintre păcatele pe care le poate comite un om: n-am fost fericit”, spunea Jorge Luis Borges, unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului al XX-lea, care se stingea din viață pe 14 iunie 1986.

13
/06
/17

Miercuri, 14 iunie, de la ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) găzduiește lansarea romanului „Iată-mă” de Jonathan Safran Foer, una dintre cele mai aşteptate cărţi Humanitas Fiction din această vară şi bestseller al editurii la Bookfest 2017, din care vă invităm să descoperiți un fragment.

13
/06
/17

Tocmai a avut loc la Bulandra premiera spectacolului „Pe lacul auriu” (de Ernest Thompson), în regia maestrului Dinu Cernescu. E un spectacol de modă veche și bună.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

13
/06
/17

Compania spaniolă Tutais a adus la FITS 2017 un spectacol cu care publicul românesc cu siguranță a rezonat puternic. ”Dansul urșilor din Pirinei” valorifică o tradiție culturală extrem de veche în multe zone montane ale Europei și ale lumii, inclusiv în România, în centrul căreia se află urșii și lumea lor de munți și păduri. Încărcătura simbolică enormă a ursului este, toată, incorporată în acest spectacol: animal totemic, heraldic, călăuză a sufletelor după moarte, vestitor ritualic al primăverii, simbol regal înțelepciunii dar și al forței brute dezlănțuite, arhetip al vindecătorului șamanic, principiu dual al adormirii și reînvierii și multe altele.

13
/06
/17

Știți unde e Guadalupe? În largul coastei vestice a Mexicului. Știți ce legătură are cu România? (Desigur, dincolo de faptul că este cel mai populat teritoriu al Uniunii Europene -întrucât aparține de Franța, face parte și din UE- din America de Nord.) Una enormă, aceeași legătură pe care o poate stabili orice loc din lume cu un altul: conexiunea prin muzică, dans, ritm, culoare, zâmbet, bucurie.

13
/06
/17

Seria de concerte SoNoRo Conac din luna iunie se va încheia săptămâna aceasta, cu concertele de la Biserica Fortificată din Cincșor, Castelul Kalnoky din Micloșoara și Castelul Daniel din Tălișoara. Concertele SoNoRo Conac se vor relua în luna septembrie.

13
/06
/17

Luni, 19 iunie, de la ora 19.00, Serile Nautilus – evenimente lunare dedicate iubitorilor de science fiction & fantasy – continuă cu scriitorul Lev Grossman, invitat prin skype la o discuție cu Ana Nicolau, coordonatorul colecției. Evenimentul are loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

13
/06
/17

Asasinarea lui Donald Trump sugerată într-o nouă versiune newyorkeză a spectacolului de teatru "Julius Caesar", inspirat din celebra tragedie omonimă scrisă de William Shakespeare, a generat un val de polemici în Statele Unite. Scena asasinării tiranului face trimitere la o dezbatere politică americană: Cezar (interpretat de un om de afaceri cu părul blond, care seamănă într-un mod bizar cu președintele american) este înjunghiat de o mulțime de femei și de reprezentanți ai grupurilor minorităților.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.