Redescoperirea lui Ion Vinea
https://www.ziarulmetropolis.ro/redescoperirea-lui-ion-vinea/

Cartea „Ion Vinea, un scriitor între lumi şi istorii”, de Sanda Cordoş, a fost publicată la Editura Școala Ardeleană, în Cluj-Napoca, în anul 2017.

Un articol de Andrei Crăciun|18 mai 2018

Sanda Cordoș a reușit o nouă lucrare excepțională: l-a recuperat pe Ion Vinea, unul dintre marile personaje ale literaturii române din secolul XX.

Poet și publicist de un talent orbitor, Vinea a trecut în ochii contemporanilor drept un mare risipitor. Amâna cu deceniile să-și publice volumele și prefera posterității clipa, fiind înzestrat pentru a exercita fascinație.

Vinea a fost cult, a fost fermecător, a avut trecere la damele din cea mai înaltă societate, a fost iubit de prietenii lui și a reușit să lase o urmă în toate viețile prin care a trecut.

Dar, cel mai mult, Vinea a fost un mare personaj european. Fascinat de Paris, dorindu-și Parisul mai mult decât viața, și-a lăsat inima pe malul stâng al Senei. A legat prietenie la Paris cu însuși Scott Fitzgerald și nu era străin de dadaiști. Tristan Tzara și Constantin Brâncuși îl țineau aproape și greu se îndurau să se despartă de Ion Vinea.

Poet, poet adevărat, a scris despre cum îi veneau în viață doamnele cu ochi de toamnă și începuturile de roman, politic a avut inima la stânga și bineînțeles că n-a murit orb la ce a însemnat, de fapt, utopia comunistă. Ion Vinea (pe care îl chema de fapt Iovanache) s-a săvârșit cu ochii deschiși.

Și-a iubit îndeosebi mama, Olimpia Iovanache, grecoaică, la moartea căreia a aflat până la ultimele consecințe ce este deznădejdea.

La moartea mamei sale, Vinea a scris că a rămas un orfelin de 61 de ani. N-a mai cunoscut mângâierea.

Ion Vinea a scris poeme și în anticamera morții, a lăsat o operă care, fără să fie vastă, e originală. Nu a mai existat un al doilea Vinea și nici nu va mai exista.

Și, mai ales, a avut înțelepciunea să trăiască viața zi cu zi, așa cum fac oamenii inteligenți, care nu disprețuiesc publicistica.

Ion Vinea a fost un gazetar de o cultură zdrobitoare, care a ridicat și a îngropat ziare și reviste și nu a crezut în birocrații literelor.

O figură unică, pe care Sanda Cordoș ne-o redă cu o generozitate pe care ar trebui să punem mult mai mult preț.

O carte document.

Dar, cel mai mult, Vinea a fost un mare personaj european. Fascinat de Paris, dorindu-și Parisul mai mult decât viața, și-a lăsat inima pe malul stâng al Senei. A legat prietenie la Paris cu însuși Scott Fitzgerald și nu era străin de dadaiști. Tristan Tzara și Constantin Brâncuși îl țineau aproape și greu se îndurau să se despartă de Ion Vinea.



19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).

19
/07
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) cu sprijinul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti a pregătit un nou proiect dedicat copiilor care îşi petrec vacanţa de vară în Capitală.