„Repeat After Me”: Damir Očko expune la Eastwards Prospectus
https://www.ziarulmetropolis.ro/repeat-after-me-damir-ocko-expune-la-eastwards-prospectus/

Expoziţia „Repeat After Me” a artistului croat Damir Očko este deschisă între 13 octombrie şi 23 decembrie, la Eastwards Prospectus, din strada Plantelor nr. 50.

Un articol de Liliana Matei|17 octombrie 2016

Galeria Eastwards Prospectus prezintă în următoarele două luni expoziția „Repeat After Me” a lui Damir Očko, artistul care a reprezentat Croația la Bienala de la Veneția 2015. Reunind o selecție de patru filme, alături de colaje, sculpturi, instalații și partituri, „Repeat After Me” (curator: Branka Beni) este prima expoziție personală în România a lui Očko și una dintre cele mai cuprinzătoare prezentări ale lucrărilor sale de până acum.

Artistul creează în jurul filmelor sale, ca puncte centrale, constelații de lucrări ce oferă publicului o experiență deopotrivă intelectuală și emoțională. Prin video, poezie, instalații și lucrări pe hârtie, el explorează adesea mecanismele corpului uman și relația acestuia cu contextul social și politic. Corpul devine astfel un spațiu critic de reflecție asupra violenței, puterii, fragilității sau interacțiunii noastre cu mediul înconjurător.

Expoziția de la Eastwards Prospectus include cele mai recente filme ale artistului, de la „We saw nothing but the uniform blue of the Sky” (2012) până la „The Third Degree” (2015), filmul produs pentru Pavilionul Croației la Bienala de la Veneția. „The Third Degree” juxtapune prim-planuri ale urmelor lăsate pe piele de arsuri de gradul III cu imagini cu echipa de producție reflectată într-o instalație realizată din oglinzi sparte.

damir-ocko_the-third-degree

Damir Očko, „The Third Degree”, 2015, imagine din film, video 4k transferat pe full HD, 10’ 22”, prin amabilitatea artistului și Eastwards Prospectus

Integrând în aceeași lucrare personajele din fața camerei cu cele din spatele ei, Damir Očko dezvoltă o narațiune care subliniază tema responsabilității colective și poziția noastră de martori și actori ai lumii în care trăim. Alte două filme din expoziție, SPRING și TK, pun în lumină dialogul dintre limbajul filmic și cel poetic. Lucrări polifonice, în care se întâlnesc poezia, muzica, mișcarea și imaginea, ambele întăresc interesul artistului față de mecanismele corpului și față de tematica violenței, a opresiunii și a rezistenței.

În „We saw nothing but the uniform blue of the Sky”, scene de viață obișnuite, filmate în alb-negru pe o plajă, sunt contrapuse unor imagini mai abstracte, în tonuri calde, ce descriu trei metode de semnalizare: lumina, fumul și sunetul. Pe măsură ce imaginile se derulează, un bărbat cu o tulburare de vorbire recită un poem cu un efort considerabil, care ajunge să evidențieze și să amplifice înțelesul cuvintelor.

„Cadrele estetice, conceptuale şi formale ale practicii lui Damir Očko sunt modelate în principal în jurul poziţiei centrale a unei lucrări bazate pe imagini in mișcare, explorând relaţii cinematografice complexe pentru a crea lucrări vizual şi intelectual captivante”, spune curatorul Branka Beni. „Expoziţiile sale se dezvăluie de obicei ca aparate prin care artistul chestionează abordarea sa asupra procesului de producţie artistică, creând astfel un spaţiu subiectiv în care filmul şi poezia se întâlnesc”, adaugă ea.

A003_C002_1219BD

Damir Očko, TK, 2014, imagine din film, video 4k t transferat pe full HD, 19’ 46”, prin amabilitatea artistului și Eastwards Prospectus

Damir Očko (născut în 1977) trăiește și lucrează la Zagreb. În 2015, a realizat în Pavilionul Croației de la cea de-a 56-a ediție a Bienalei de la Veneția proiectul „Studies on Shivering: The Third Degree”. Filmele, instalațiile și lucrările sale pe hârtie au mai fost expuse la Galleria Tiziana Di Caro (Napoli), Dazibao – centre de photographies actuelles (Montreal), Temple Bar Gallery (Dublin), KM – Künstlerhaus Halle für Kunst & Medien (Graz), Yvon Lambert Gallery (Paris), Palais de Tokyo (Paris) și Kunsthalle Düsseldorf. A participat, de asemenea, în numeroase expoziții de grup, în instituții precum Mudam – Musée dArt Moderne Grand-Duc Jean din Luxemburg, Kunsthalle Wien și Muzeul de Artă Contemporană din Zagreb.

Lucrările sale se află în colecții publice renumite, printre care Fondation Louis Vuitton (Paris), FRAC Le Plateau (Paris), CNAP – Centre national des arts plastiques (Paris) și Mudam (Luxemburg).

Foto sus: Damir Očko, SPRING, 2012, imagine din film, video 4k transferat pe full HD, 19 58”, prin amabilitatea artistului și Eastwards Prospectus.

Artistul creează în jurul filmelor sale, ca puncte centrale, constelații de lucrări ce oferă publicului o experiență deopotrivă intelectuală și emoțională. Prin video, poezie, instalații și lucrări pe hârtie, el explorează adesea mecanismele corpului uman și relația acestuia cu contextul social și politic.

 

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.