Revistele glossy de azi și pictura Renașterii italiene
https://www.ziarulmetropolis.ro/revistele-glossy-de-azi-si-pictura-renasterii-italiene/

Venus, Fecioara Maria şi personificarea Primăverii, toate cele trei ipostaze fuzionează în configurarea unei iconografii personale. În care compunerea glossy găseşte o elocventă cale de dialog cu imaginarul Renaşterii italiene.

Un articol de Cosmin Ungureanu|7 septembrie 2017

Modernitatea artei începe o dată cu Renașterea. În secolele XV-XVI, mai întâi la Florența, apoi la Roma, Veneția și în alte centre italiene importante, vechile mecanisme de reprezentare și de conceptualizare a artei încorporează, treptat, felurite inovații: perspectiva ca metodă de construire a spațiului figurativ în relație cu subiectul imaginii, secularizarea (deteologizarea) și mitologizarea imaginii, centralitatea figurii umane și reglarea anatomică a corporalității. În această perioadă, de altfel, încep să fie teoretizate și reconfigurate statutul imaginii, relația dintre reprezentare și obiectul ei sau problema mizelor reprezentării.

De atunci și până astăzi, chiar și după explorarea până la limite – și dincolo de ele – a limbajului artistic, rămân încă valabile inovațiile din secolele XV-XVI. Acest lucru face ca două imagini diferite – fotografia glossy și tabloul de Renaștere – să se întâlnească în aceeași problematică.

Beyoncé Giselle Knowles-Carter (n. 1981) este o hipercunoscută figură a industriei muzicale americane, cochetând cu filmul și, de la o vreme, cu limbajul și codurile imaginii. Relativ recent, în timpul sarcinii și după nașterea celor doi gemeni, și-a înscenat o provocatoare (re)prezentare vizuală: s-a fotografiat, cu o anumită strategie de (de)voalare a nudității, într-un decor floral, în postúri studiate atent, cu anumite accesorii. Prima dintre fotografii (foto dreapta) o înfățișează nud, așezată pe un jilț vegetal, cu o amplă corolă florală ce-i dublează propriul coronament floral.

Cu un interesant efect sferoid, fundalul se constituie într-un fel de locus amoenus, spațiu ocrotitor, menit reveriei. Din acest adăpost, Beyoncé își privește provocator spectatorul (intruziv, voyeur), în vreme ce, ca și cum s-ar ști privită la rându-i, își acoperă pudic sânii și zona inghinală. De bună seamă studiată, această postură își relevă originea directă în tipologia Venus pudica pe care, preluând-o din sculptura antichității clasice, o consacră pe la 1485 artistul florentin Sandro Botticelli în tabloul Nașterea zeiței Venus (foto stânga). Asemenea Venerei pictate, cu același aer melancolic și atemporal, Beyoncé își revarsă cast șuvițele, desenând cu liniile brațelor aceeași mișcare circulară – reluată, în alt plan, de efectul sferoid din fundal.

La origine, ca și în tabloul lui Botticelli, Venus pudica era ipostaza emanată din spuma mării a zeiței antice. Beyoncé se extrage din acel context pentru a se plasa în altul, el însuși inspirat probabil de un alt tablou celebru al artistului florentin, Primăvara (foto dreapta jos), pictat pe la 1482 și considerat vreme îndelungată perechea Nașterii Venerei.

Personajul central din Primăvara, prezență enigmatică, nimbată de un arc vegetal, este, după toate aparențele, o reprezentare-hibridă (Venus–Fecioara Maria–zeița Pomona), a cărei părelnică graviditate trimite către o ipostază generatoare a zeiței iubirii – Venus genetrix – derivată din poemul De rerum natura al lui Lucrețiu.

Într-o situație comparabilă se instalează Beyoncé într-o altă fotografie (foto sus) în care, fără a fi abandonat întru totul postura Venus pudica, este însă voalată abil, încadrată de elemente vegetale – același locus amoenus – și, în plus, cu orizontul maritim omniprezent de asemenea în tablourile lui Botticelli. Ipostaza maternă în care se lasă fotografiată – cu gemenii în brațe – trimite inevitabil la o tipologie iconografică răspândită în secolul al XV-lea, anume Madonna col Bambino, însă în formula Fecioarei în grădina închisă (hortus conlusus–Madonna del Orto) inspirată de Cântarea cântărilor.

Venus, Fecioara Maria și personificarea Primăverii, toate cele trei ipostaze fuzionează în configurarea unei iconografii personale. În care compunerea glossy găsește o elocventă cale de dialog cu imaginarul Renașterii italiene.

Cosmin Ungureanu este istoric de artă. Îl puteți asculta la Fundația Calea Victoriei la cursul de Introducere în istoria artei: Antichitate, Renaștere, Modernitate.

La origine, ca și în tabloul lui Botticelli, Venus pudica era ipostaza emanată din spuma mării a zeiței antice. Beyoncé se extrage din acel context pentru a se plasa în altul. (Cosmin Ungureanu, istoric de artă)

Foto: prin amabilitatea Fundației Calea Victoriei

07
/03
/23

AnnArt Gallery găzduiește, în perioada 28 februarie - 25 martie 2023, expoziția „Treasury of forgotten places”, născută în urma unei rezidențe de artă în județul Bihor, initiață de creatorul de modă Dorin Negrău și care are ca scop principal conservarea patrimoniului unei lumi arhaice, ilustrând astfel firescul vieții simple.

06
/03
/23

Muzeul Național de Artă al României organizează în perioada 10- 20 martie o serie de tururi ghidate gratuite dedicate aniversării a 30 de ani de la aderarea României cu drepturi depline la Organizaţia Internaţională a Francofoniei.

03
/03
/23

Cu ocazia venirii primăverii, Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino din Bușteni inaugurează expoziția de artă contemporană „Dream On” a artistei Mirela Trăistaru, al cărei curator este Excelența Sa, Prințul Șerban Dimitrie Sturdza. Vizitatorii vor putea admira picturi și desene, completate de o instalație video ce redă o parte din lumea Mirelei Trăistaru. „Dream On” va fi deschisă în perioada 02 martie - 28 mai 2023.

20
/02
/23

Muzeul de Artă din Constanța găzduiește, în perioada 22 februarie - 18 aprilie 2023, expoziția “Pursuit of Happiness”, reunind lucrări ale unuia dintre cei mai apreciați artiști ai noului val hiperrealist, pictorul de origine basarabeană Roman Tolici.

17
/02
/23

Dominic Fritz, Primarul Timișoarei, Comisarul European Adina Vălean, Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, Alin Nica, Președintele Consiliului Județean Timișoara și Ramona Laczko-David, coordonatoarea Proiectului Cultural Național Timișoara 2023 au participat la o conferință de presă internațională care a marcat lansarea programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

16
/02
/23

La un an de când Rusia a invadat Ucraina și a aruncat în aer stabilitatea din regiune, rețeaua EUNIC România și Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania invită publicul la o proiecție de film, urmată de o dezbatere despre rolul artei în procesarea traumei, respectiv în înțelegerea și fixarea realității.

14
/02
/23

Institutul Cultural Român din Budapesta celebrează Ziua Națională Constantin Brâncuși cu expoziția de etnosculptură „înainte de BRÂNCUȘI előtt”, solo -show M.C Donici. Evenimentul ”înainte de BRÂNCUȘI előtt” începe concomitent cu Deschiderea Timișoara 2023 Capitală Culturală Europeană, program pe care ICR Budapesta îl susține și promovează în acest fel, pentru a amplifica interesul publicului budapestan.