„Eu sunt o actriţă nesigură, dar în nesiguranţa asta există o siguranţă, acesta e paradoxul” – Rodica Mandcahe. Una dintre cele mai apreciate şi talentate actriţe ale scenei autohtone împlineşte 74 de ani.
Un articol de Petre Ivan|13 aprilie 2017
„Am văzut lumina zilei la Iași. Iașiul e un oraș academic, e un oraș căruia nu degeaba i se zice dulcele târg al Ieșului, pentru că e într-adevăr dulce, e blând. În perioada aceea era o mare sărăcie, dar acea sărăcie a fost, paradoxal, o mare șansă pentru generaţia noastră. Îmi aduc aminte că, la un moment dat, s-a plecat cu școala la teatru și trebuia să dăm doi lei. Iar eu, la cât eram eu de îndrăgostită de teatru, nu am îndrăznit să cer bani acasă. Parcă văd și acum privirea mamei care s-a simțit foarte jignită că și-ar fi dorit să-mi dea”, povestea Rodica Mandache.
S-a născut pe 14 aprilie 1943, într-o familie în care au mai fost trei băieţi. În copilărie, impresionată de interpretarea Mariettei Deculescu în spectacolul „Steaua fără nume”, se îndrăgosteşte iremediabil de teatru.
Ajunge studentă la IATC şi încă din primul an are şansa (înlocuind o actriţă care se îmbolnăvise) de a debuta pe scena Naţionalului alături de Dina Cocea, Carmen Stănescu şi Florin Piersic. Tot atunci îl cunoaşte pe cel care, în 1969, avea să-i devină soţ, fotograful Aurel Mihailopol, unul dintre cei mai renumiţi artişti-fotografi ai României.
Unul dintre cele mai mari succese din carieră le-a înregistrat cu rolul din „Visul unei nopţi de iarnă”(1980), de Tudor Muşatescu, unde a jucat împreună cu Florin Piersic.
Dincolo de nenumăratele roluri din teatru, mai ales pe scena Odeonului, dar şi în teatrul tv, Rodica Mandache a intrat în conştiinţa publicului şi prin apariţiile în filme, dintre care amintim: „Un surâs în plină vară” (1963), „Astă-seară dansăm în familie”(1972), „Gloria nu cântă”(1977), „Iarba verde de acasă”(1977) şi „Buletin de Bucureşti”(1983).
Citiţi şi Rodica Mandache: „De când băşcălia a devenit literatură?“
În 2007 a obţinut Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar, pentru rolul Adel din piesa joi.megaJoy de Katalin Thuroczy, Teatrul Odeon, București, iar vara trecută a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului pentru întreaga activitate în domeniul teatrului şi filmului.
* * * * *
Tot într-o zi de 14 aprilie:
1457 – Ştefan cel Mare a urcat pe tronul Moldovei (n. 1433 – 2 iul 1504)
1859 – Este publicat romanul „O povestire despre două oraşe”, de Charles Dickens.
1865- Abraham Lincoln este împușcat de John Wilkes Booth; a decedat a doua zi.
1883 – Are loc, la Paris, premiera operei „Lakme” de Leo Delibes.
1884 – La Sibiu a apărut publicaţia politică şi culturală ”Tribuna”.
1912 – Transatlanticul Titanic a fost lovit de un iceberg. Dintre cei aproximativ 2000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit doar 700 de persoane, majoritatea femei şi copii. Vasul se va scufunda în dimineața zilei de 15 aprilie.
1939 – Este publicat romanul „Fructele Mâniei” de John Steinbeck.
* * * * *
S-au născut:
1885: Medicul Iuliu Hațieganu (d. 1959)
1925: Actorul Rod Steiger (d. 2002)
1929: Scriitorul, publicistul și scenaristul Octav Pancu-Iași, (d. 1975)
1933: Regizorul Mircea Iva
1935: Erich von Däniken, scriitor elvețian
1941: Actriţa Julie Christie
1943: Actriţa Rodica Mandache
1950: Poeta Daniela Crăsnaru
1961: Robert Carlyle
* * * * *
Au murit:
1759: Georg Friedrich Händel, compozitor, organist și violonist german (n. 1685)
În urmă cu 256 de ani, într-o zi de 14 aprilie, se stingea din viaţă compozitorul germano-englez Georg Friedrich Handel, contemporan cu Johann Sebastian Bach. Mulți ani mai târziu, în 1991, UEFA i-a cerut compozitorului englez Tony Britten un imn al Ligii Campionilor, competiţie care urma să înlocuiască vechea Cupă a Campionilor Europeni. Britten a povestit că, inițial, a vrut să utilizeze cântecul „We are the Champions” al celor de la Queen, dar apoi s-a decis că să se inspire dintr-o melodie clasică. A ales, astfel, opera „Zadok, the priest”, compusă de Handel în 1727.
Compozitorul britanic a realizat o serie de modificări ale liniei melodice și a adaptat versurile – compuse de el însuși – muzicii. Noul imn a fost interpretat de Filarmonica Regală Britanică și de corul Academiei St. Martin in the Fields. Aceasta deși, inițial, se dorise ca melodia să fie interpretată de cei trei mari tenori: Domingo, Pavarotti și Carreras, foarte populari pe atunci.
1848: Haceatur Abovian, scriitor armean (n. 1805)
1910: Mihail Vrubel, pictor rus (n. 1856)
1930: Vladimir Maiakovski, poet și dramaturg rus (n. 1893)
1986: Simone de Beauvoir, scriitoare franceză (n. 1908)
2009: Maurice Druon, scriitor francez (n. 1918)
Foto cu Rodica Mandache – facebook
