Rolurile esenţiale ale Luminiţei Gheorghiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/rolurile-esentiale-ale-luminitei-gheorghiu/

„Poziţia copilului” este acum disponibil pe platforma Cinepub. Prilej pentru o scurtă rememorare a rolurilor esenţiale de cinema ale unei mari actriţe, Luminiţa Gheorghiu: de la „Moromeţii” şi până la acest film al lui Călin Peter Netzer, laureat cu Ursul de Aur la Berlin în 2013.

Un articol de Ionuţ Mareş|1 iunie 2017

Pentru Luminiţa Gheorghiu, consacrarea şi celebritatea au venit, bineînţeles, cu „Moromeţii”, cunoscutul film din 1987-1988 al lui Stere Gulea, considerat deopotrivă de public şi de critică drept una dintre cele mai mari realizări ale cinematografiei române.

În acest rol, s-a făcut remarcată prin autenticitate, prin amestecul de fragilitate şi forţă, de blândeţe şi agerime, de umanitate şi tragism, într-o distribuţie plină de nume mari, cu jocuri impecabile.

Rolul Catrina Moromete, cu care va fi asociată de publicul larg pentru totodeauna (aşa cum şi Victor Rebengiuc va fi mereu Ilie Moromete), a pus în valoare expresivitatea Luminiţei Gheorghiu, capacitatea de a emoţiona prin felul de a rosti cuvintele şi prin mişcările corpului său aparent firav.

La o distanţă de peste 25 de ani şi în cu totul alt registru, rolul Cornelia din „Poziţia copilului” (2013), de Călin Peter Netzer, a evidenţiat o capacitate formidabilă de a acapara ecranul şi de a captiva privitorul. Într-o măsură consistentă, „Poziţia copilului”, disponibil acum pe platforma Cinepub, este filmul Luminiţei Gheorghiu, afirmaţie care nu diminuează cu nimic numeroasele calităţi ale scenariului, imaginii, montajului, regiei şi restului de interpretări actoriceşti.

Desigur, este din nou un rol de mamă şi soţie, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea filmelor în care a jucat, însă de această dată nu mai este femeia umilă şi blajină cu care ne-am obişnuit. Este un personaj dominator, invaziv, devorator. O forţă actoricească de neegalat în filmele româneşti ale ultimilor ani.

Între cele două repere se află, indiscutabil, impresionanta interpretare din rolul asistentei Mioara, în „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), de Cristi Puiu. Într-o lume cinică, ea întruchipează un personaj uman, de o blândeţe şi de o empatie dezarmante.

Nimic artificial, nimic exagerat, nimic fals în acest joc actoricesc de o naturaleţe cuceritoare, în spatele căreia se află un control atent exersat, absorbit însă de plăcerea transformării pe care o impune talentul.

Între debutul de la începutul anilor ’80 (în „Secvenţe”, capodopera lui Alexandru Tatos, a avut un mic rol, într-o singură secvenţă, de soţie a unui şef de bar jucat de Mircea Diaconu) şi, deocamdată, cel mai recent film, „Aferim!” (2015), în regia lui Radu Jude (unde, într-un rol episodic, face un cuplu de ţărani cu Victor Rebengiuc, racord, din nou, cu „Moromeţii”), se întinde o filmografie bogată. Una marcată de colaborări cu cei mai mari regizori români, deopotrivă din vechea generaţie şi din Noul Val, dar şi cu un cineast precum austriacul Michael Haneke, în „Code inconnu: Récit incomplet de divers voyages” (2000) şi „Le temps du loup” (2003).

De asemenea, merită amintite rolurile din filme precum „Priveşte înainte cu mânie” (1993), de Stere Gulea, „Marfa şi banii” (2001), de Cristi Puiu, „A fost sau n-a fost?” (2006), Corneliu Porumboiu, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007), de Cristian Mungiu, „Francesca” (2009), de Bobby Păunescu, „Aurora” (2010), de Cristi Puiu, sau „Sunt o babă comunistă” (2013), de Stere Gulea. Personaje, centrale sau secundare,  pe care le-a întruchipat cu eleganţă şi cu o stăpânire perfectă a tehnicii, până într-acolo încât rezultatul pare mereu de un firesc implacabil.

„Poziţia copilului” este disponibil pe Cinepub.ro, platformă online unde pot fi accesate gratuit şi în condiţii legale filme româneşti (noi sau vechi, scurtmetraje sau lungmetraje, documentare sau ficţiune), oferta fiind înnoită în fiecare săptămână.   

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.