Romanul „Sînt o babă comunistă!” de Dan Lungu, ediție aniversară la 15 ani de la apariție 
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanul-sunt-o-baba-comunista-de-dan-lungu-editie-aniversara-la-15-ani-de-la-aparitie/

La 15 ani de la apariţia romanului, povestea „babei comuniste” Emilia Apostoae este una dintre cele mai de succes ale literaturii române, cu cinci ediţii publicate în România, la Editura Polirom, şi traduceri în Franţa, Ungaria, Austria, Polonia, Spania, Italia (două ediţii), Bulgaria, Turcia (două ediţii), Croaţia, Norvegia, SUA şi Ucraina.

Un articol de Ziarul Metropolis|20 mai 2022

La toate acestea se adaugă şi o ecranizare, în regia lui Stere Gulea, cu Luminița Gheorghiu în rolul principal, şi o serie de spectacole de teatru sau balet în ţară şi în străinătate, adaptate după cartea lui Dan Lungu.

La fel de actuală şi azi, cu acelaşi umor debordant care i-a cucerit pe cititorii români şi străini, ediţia aniversară este îmbogăţită cu o addenda ce reconstruieşte prin texte şi imagini parcursul excepţional, din 2007 până azi, al romanului-fenomen Sînt o babă comunistă!

Sînt o babă comunistă! 15 ani de la apariție * ediție aniversară de Dan Lungu a apărut la editura Polirom, cu o prefaţă de Bogdan Creţu.

Ediția aniversară a romanului conține imagini din film, fotografii din spectacole, copertele edițiilor străine, precum și o serie de texte care vorbesc despre parcursul excepțional al cărții, texte semnate de regizori, actori, traducători, scriitori, critici literari, manageri culturali etc. Enumerăm doar câțiva dintre autorii acestor texte: Stere Gulea, Luminița Gheorghiu, Pușa Darie, Steinar Lone, Carmen Bendovswki, Laure Hinckel, Gabriella Koszta, Csoma Judit, Jan Cornelius, Monica Joița, Anca Sigartău, Antonella Cornici, Ștefan Agopian, Marius Chivu, Bianca Burța-Cernat, Cristian Teodorescu, Sanda Cordoș, Cosmin Ciotloș etc.

Satirist savuros, Dan Lungu nu încetează să exploreze nevrozele ţării sale. Reprezentând noua generaţie românească de scriitori, autorul ne-a cucerit deja cu romanul Raiul găinilor. Dulce-amărui şi adesea extrem de amuzant, romanul Sînt o babă comunistă! ilustrează transformările societăţii româneşti.” (Livres Hebdo)

Dan LUNGU (n. 1969, Botoşani) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, cărţi ale sale fiind publicate în 15 limbi: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană, macedoneană, turcă, croată și ucraineană. Între 2013 şi 2017 a fost director al Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi. A făcut studii postdoctorale de sociologie la Sorbona şi a fost redactor al revistei Au sud de l’Est (Paris). În 1996, iniţiază la Iaşi grupul literar Club 8. În 2001 şi 2002, este redactor-şef al revistei de cultură Timpul. În 2005, face parte din grupul de scriitori români invitaţi la „Les belles étrangères“, Franţa. La Polirom a mai publicat volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proză cu amănuntul (ed. a II-a, 2008) şi romanele Raiul găinilor (2004, 2007, 2010, 2012; volumul a fost patru luni în topul vînzărilor editurii franceze Jacqueline Chambon, iar ediţia germană a fost declarată, în decembrie 2007, cartea lunii în Germania), Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011), În iad toate becurile sînt arse (2011, 2014), Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (2014, 2016; Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi), Pîlpîiri (2018), Părul conteză enorm (2019), Vlogger la 13 ani sau Buncărul cu bunătăţuri trăsnite (2021) şi Şoferul din Oz (2022). Tot pentru Polirom a coordonat alături de Radu Pavel Gheo volumul colectiv Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), alături de Lucian Dan Teodorovici Str. Revoluţiei nr. 89 (2009), iar alături de Amelia Gheorghiţă Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014) şi Cartea copilăriilor (2016). A primit numeroase premii literare naţionale, iar în 2011 statul francez ia acordat titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniu‑ lui cultural francez. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Sînt o babă comunistă! a fost ecranizat în regia lui Stere Gulea, cu Luminiţa Gheorghiu în rolul principal. În 2010, a avut loc premiera piesei de teatru Baba comunistă, pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, a avut loc premiera maghiară la Teatrul „Katona József“ din Budapesta, iar la Ateneul Naţional din Iaşi a avut loc premiera naţională a piesei. În mai 2015 a avut loc la Teatrul de Balet Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru Sînt o babă comunistă!, în 2016 spectacolul este pus în scenă la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, iar în 2019 la Teatrul Naţional din Timişoara. Piesa se joacă şi în prezent, atît în România, cît şi în străinătate. Versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet (Franţa, 2008), iar versiunea poloneză a fost nominalizată la Premiul pentru Literatură Central-Europeană „Angelus” în 2011. Sînt o babă comunistă! este una dintre cele mai traduse cărţi româneşti de după 1989, ediţii ale ei fiind apărute în Statele Unite, Franţa, Spania, Italia, Austria, Norvegia, Polonia, Ungaria, Croaţia, Bulgaria, Grecia, Turcia şi Ucraina.



16
/09
/22

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) a anunțat primii 63 de invitați la ediția din acest an. Lista include nume cunoscute din peste 20 de țări. Alte nume vor fi publicate curând.

16
/09
/22

Sâmbătă, 17 septembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc o întâlnire cu Gabriela Adameșteanu la Librăria Kyralina din București (Str. Biserica Amzei 10), prilejuită de apariția în limba franceză a romanului „Fontana di Trevi” la Editura Gallimard („Fontaine de Trevi”, traducere de Nicolas Cavaillès).

13
/09
/22

Petre Barbu îşi aşteaptă cititorii, joi, 15 septembrie, de la ora 19.00, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, Bucureşti), la o discuţie despre noul său roman, „Vremea tatălui”, publicat de curând în colecția Fiction Ltd. a editurii Polirom.

13
/09
/22

Vineri, 16 septembrie, de la ora 16.00, în prezența lui Gabriel Liiceanu, magazinul Humanitas-Takumi Lipscani 42 se va adăuga lanțului de librării Humanitas. Un parter, trei etaje de cărți și încă un etaj ocupat de Takumi, unul dintre cele mai mari și mai rafinate magazine de cadouri japoneze din Europa. 350 de metri pătrați dedicați cărților și celor mai frumoase cadouri.

09
/09
/22

CENTENAR La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, ne amintim de arta și de universului unui prozator unic. Ziarul Metropolis vă prezintă un dialog de arhivă despre relația scriitorului cu teatrul.

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.

18
/08
/22

Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu, publicat la Polirom în cinci ediții, a apărut în limba japoneză, la Gunzosha Publishing Co (traducere de Seiko Takesono). La aceeași editură, se află în pregătire și volumul „Sălbaticii copii dingo” (Polirom, 2021, două ediții).