Scrisoare către José Ortega y Gasset
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-jose-ortega-y-gasset/

Cartea „Revolta maselor” a fost publicată la editura Humanitas în anul 2002 (prima ediţie a acestui volum a apărut în Europa în anul 1930).

Un articol de Andrei Crăciun|19 ianuarie 2020

Scumpe domnule José Ortega y Gasset, suntem la nouăzeci de ani de la publicarea eseului dumneavoastră despre revolta maselor, iar timpurile noi ne obligă să-l recitim cu și mai mare atenție, cu și mai mare îngrijorare. Vă scriu ca să vă dau vești cu privire la situația în care am ajuns. Nouăzeci de ani înseamnă ceva: mai mult de două generații (în sens biblic) au trecut de atunci. În nouăzeci de ani, tezele dumneavoastră au devenit deja profeții.

Totul s-a întâmplat așa cum știați că se va întâmpla: statele-națiune s-au confruntat într-un război devastator doar pentru a se uni într-o mare construcție europeană supra-națională, golită însă de substanța ei democratică (omul-masă nu înțelege esența liberalismului, și tocmai de aceea decade atât de ușor în iliberalism și dacă n-a decăzut încă de tot e pentru că memoria ultimului mare război mondial mai are ecouri – doar că sunt ultimele).

Mai departe: omul-masă a preluat pretutindeni puterea și o exercită în conformitate cu natura sa.

Omul-masă a rămas întocmai cum ni l-ați descris: mereu mulțumit de sine, fără să ceară nimic de la el însuși, bine informat și cu desăvârșire incult, fără simț istoric și, deci, și fără responsabilitate istorică.

Omul-masă se poate vedea astăzi cel mai bine în mediul virtual, unde a migrat pe fondul dezvoltării tehnologiei (creată pentru gusturile și încântarea omului-masă). Și ce se întâmplă aici: părerea specialistului e secundară părerii mulțimilor, s-a dizolvat cultura dialogului, omul-masă emite „idei” cu privire la orice, oricând, oricâte, încredințat că are dreptate, se tribalizează în adunări radicale de indivizi cu aceleași părere, gândirea și memoria sunt abandonate, omul-masă nu cunoaște decât prezentul. Forța mediocrității este devastatoare – cine nu se convertește la mediocritate este pur și simplu alungat din noua cetate a omului-masă.

Ați înțeles exact, scumpe domnule José Ortega y Gasset, oamenii și-au pierdut capacitatea de a fi altceva decât mulțimi.

Standardizarea ne anunță sfârșitul acestei civilizații, nu altfel decât s-a întâmplat dintotdeauna și pretutindeni, din Imperiul Roman până în America modernă, precum bine știați.

În ciuda credinței populare a omului-masă că este atât de special legea fundamentală a istoriei nu s-a schimbat: triumful maselor e doar o uvertură la sfârșitul unei civilizații.

Se întâmplă ca acum să fie a noastră.

Ați avut dreptate.

Omul-masă a rămas întocmai cum ni l-ați descris: mereu mulțumit de sine, fără să ceară nimic de la el însuși, bine informat și cu desăvârșire incult, fără simț istoric și, deci, și fără responsabilitate istorică.



08
/10
/20

Romanele „Povestea slujitoarei” de Margaret Atwood și „Oameni anxioși” de Fredrik Backman, din colecția „musai” a Editurii Art, și autobiografia lui Elton John, recent apărută în limba română la Editura Publica, sunt trei dintre recomandările de lectură pe care vi le propunem în această lună.

22
/09
/20

Editura Arthur face primul pas în asumarea unei noi identități vizuale care debutează cu anunțarea noului logo și, plecând de la acesta, va continua cu transformarea tuturor colecțiilor și proiectelor Arthur.

06
/09
/20

Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentație. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deși 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viața noastră cotidiană, editurile din România tot au reușit să le ofere cititorilor cărți care merită toată atenția.

04
/09
/20

„Bărbatul cu haină roșie” de Julian Barnes, „Vânătăi ascunse: Ce nu știi despre violența domestică te poate ucide” de Rachel Louise Snyder și „Biblioteca de la miezul nopții” de Matt Haig, propuse de Editura Nemira, se numără printre cele mai așteptate apariții literare în această toamnă.

01
/09
/20

Pe lista de lecturi a lunii septembrie, am inclus „O librărie în Berlin” de Françoise Frenkel, „Îți voi da toate acestea” de Dolores Redondo, „Către frumusețe” de David Foenkinos, „Arsă cu acid” de Naziran și Célia Mercier și „Atlasul fericirii” de Helen Russell. Iată de ce!