„Senatorul melcilor”. Satiră politică
https://www.ziarulmetropolis.ro/senatorul-melcilor-satira-politica/

Relansat pe platforma Cinepub, „Senatorul melcilor”, filmul cu care Mircea Daneliuc participa în 1995 în Competiţia oficială a Festivalului de la Cannes, este o satiră politică în care grotescul este îmblânzit prin comic.

Un articol de Ionuţ Mareş|16 decembrie 2016

Deşi ia forma unei parabole despre putere şi despre transferul, prelungirea reflexelor din comunism în societatea de tranziţie, „Senatorul melcilor” porneşte de la premise narative realiste, plauzibile, este realizat în decoruri naturale şi are situaţii şi personaje credibile (în ciuda tuşelor asumat caricaturale).

Un senator, Vârtosu (unul din cele mai bune rolurile ale lui Dorel Vişan), vine de la Bucureşti la o vilă de protocol undeva la munte (despre care se spune că l-ar fi găzuit pe însuşi Charles de Gaulle în timpul vizitei sale în România lui Ceauşescu), pentru a inaugura o turbină eoliană lângă un baraj din apropiere, pentru a-şi petrece weekend-ul departe de sarcinile din parlament şi, eventual, pentru o escapadă sexuală (trimiţându-şi, cu Dacia neagră de serviciu, soţia şi fiica la soacră).

Venirea senatorului – văzut ca simbol absolut al puterii de la Bucureşti – declanşează o avalanşă de gesturi de solicitudine sau, mai curând, de servilism din partea persoanelor locului cu oarecare funcţii: misterioasa administratoare a vilei, îmbrăcată mereu provocator (Camelia Zorlescu), primarul cu bască şi servietă ca în timpului fostului regim (regizorul Haralambie Boroş), secretarul (Florin Zamfirescu), poliţistul şi un alt oficial (Nicolae Albani, cel care interpreta rolul principal în „Croaziera”).

Toate aceste personaje secundare sunt caricaturizate, ridiculizate, iar relaţiilor lor cu senatorul sunt principalele surse de umor. Într-un gag reuşit, poliţiştul corpolent aleargă în întâmpinarea maşinii lui Vârtosu, iar zgmotul paşilor săi rapizi pe aleea de ciment răzbate strident în liniştea naturii, producând un efect comic. Primarul este într-o continuă alergătură pentru a-i face pe plac senatorului, în jurul căruia gravitează ca un subaltern docil, temător să nu comită nicio greşeală. Secretarul umple permanent portbagaje cu mâncare şi băutură.

15dec-play

„Senatorul melcilor” este disponibil, de joi, pe Cinepub.ro, platformă online unde pot fi accesate gratuit şi în condiţii legale filme româneşti (noi sau vechi, scurtmetraje sau lungmetraje, documentare sau ficţiune), oferta fiind înnoită în fiecare săptămână. Click pe imagine pentru a vedea filmul!

De cealaltă parte, se află simplii localnici, care îl întâmpină pe Vârtosu cu doleanţe, şi o învăţătoare (Cecilia Bârbora), care joacă rolul traducătoarei din franceză pentru o echipă de două jurnaliste şi un cameraman veniţi din Elveţia (interpretaţi de Madeleine Thibeault, Clara Vodă şi Dan Chişu). Prezenţa străinilor şi dorinţa de a-şi crea o imagine bună îl determină pe senator să devină excesiv de ospitalier, ceea ce declanşează o serie de întâmplări – unele comice, altele tragice (cum este conflictul interetnic încheiat cu victime şi cu incendierea unei părţi a satului din propiere, şi asta din cauza unei tentative de viol în timpul căutării de către săteni a melcilor ceruţi la masă de senator, pentru a-şi impresiona oaspeţii). La fel ca în alte filme ale sale, Daneliuc este preocupat de discrepenţa dintre aparenţă şi realitate, dintre imaginea fabricată şi reala natură umană.

Pe de o parte, „Senatorul melcilor” se doreşte o radiografie fidelă a anilor ’90, amestecând mai multe obsesii ale perioadei (de la aderarea la Consiliul Europei, investiţiile străine şi clişeele rasiste asupra minorităţilor, la conflicte interetnice şi celebrele vizite ale mai marilor vremii). O descriere caustică, venită din partea unui cineast care a fost anti-sistem nu doar post-Revoluţie, ci chiar mai incisiv în timpul comunismului.

Pe de altă parte, filmul este un portret minuţios al puterii, mai exact al unui reprezentant al ei – „dom’ Senator” – a cărui presupusă armură este permanentă subminată, până la căderea lui Vârtosu în grotesc şi patetic (aşa cum este momentul aparentei sale căinţe, când, doar în chiloţi, plânge în genunchi printre oalele din bucătăria vilei). Jocul nuanţat şi subtil al lui Dorel Vişan face ca Vârtosu să nu fie o doar o eficie, un simplu simbol, ci un personaj viu – ridicol, comic, memorabil.

Articol apărut şi pe blogul lui Ionuţ Mareş.

04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.