Sezonul Franța-România: Gherasim Luca, un inventator al oralității
https://www.ziarulmetropolis.ro/sezonul-franta-romania-gherasim-luca-un-inventator-al-oralitatii/

Sfârşitul lui 2018 este o perioadă roditoare din punct de vedere cultural pentru România şi Franţa, cele două ţări împărţind acelaţi fond latin şi un moment prielnic pentru a ne aminti de istoria comună. Centrul George Pompidou găzduieşte până în aprilie expoziţiile a numeroşi artişti români contemporani, fiind un moment prielnic în a ne aminti de valorile şi stratul comun, debarasându-ne de clişeele ce înconjoară ambele ţări şi culturi.

Un articol de Maria Stoica|19 decembrie 2018

Gherasim Luca: un Picasso al poeziei

Acest poet român aproape uitat de plaiurile natale, s-a răspândit cu versurile sale în Franța, a cărui operă e considerată una dintre cele mai importante de sorgine suprarealistă.

Acest Picasso al cuvintelor, de une voix inflammable așa  cum ni-l amintește Serge Martin,s-a născut în 1913 la București, fiul unui croitor evreu, Gherasim Luca era vorbitor de română, franceză, germană și idiș.

Luca a fost unul dintre cei care a adus contribuții revistei Alge, revista de avangardă românească din București alături Paul Păun, Geo Bogza, Gellu Naum ș.a.m.d

« Je suis l’Étranjuif » se autointitula Gherasim Luca, acestă propoziție ce îi va lega existența  de sfârșitul tragic.

Acest poet, ce a rămas cu statutul de apatrid,  a renăscut suprarealismul francez, printr-o forță orală viscerală, aproape carnală. Așa cum Kafka își citea romanele prietenilor, Gherasim Luca este unul dintre acei poeți orali, a cărui oralitate întregește întreaga scriitură, realizând chiar și  desenele și colajele propriilor scrieri, folosind deseori și tehnica decupajului.

Măcinat de sărăcie și singurătate, acesta își regăsește sfârșitul pe Podul Mirabeau, lăsând înregistrat mesajul: ,,În această lume poeții n-au ce căuta.’’ Același destin îl are cu 20 de ani în urmă și bunul său prieten Paul Celan.  ,,În mod straniu, Le pont Mirabeau a intrat în istoria literaturii române datorită celor trei scriitori evreo-⁠romani, Mihail Sebastian, Paul Celan şi Gherasim Luca, dintre care ultimii doi sinucigaşi.” (Andrei Oisteanu, Revista 22)

Anul acesta, Centrul George Pompidou din Paris, ni-l aduce în memoria colectivă pe acest poet, căruia îi găzduiește o întreagă încăpere cu desenele, colajele, poemele, informații de arhivă prețioase, dar și un ecran unde îl regăsim pe Gherasim Luca recitându-și câteva poeme în limba franceză, limbă ce i-a călăuzit scriitura până la sfârșitul vieții.

DEVELOPĂRI

Crisantemele ţâşnite din păr ţi-au răscolit aşternutul sufletului

cu glasuri incendiate

cu umbre culese în năvod.

Statuile obrajilor ţi le-a şlefuit dalta frigului

cu colivii de rouă

cu orchestraţii cuprinse în paletă.

Valurile din cascadele inimii au răscolit pasiuni de haiduci

cu comorile copitelor în spumă

cu lanţurile păcatelor în oase.

Tălpile ţi-au fost inundate de oglinzi găsite prin ierburi

cu avalanşe de soare

cu buze de sclavi.

Ape lovite de stâncile trupului îţi cântă melodii medievale

(Poezie publicată în revista „Alge” – 13 septembrie 1930)

Foto: Sezonul Franța-România, Gherasim Luca – facebook

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.