„Solenoid” de Mircea Cărtărescu este primul roman semnat de un autor român inclus pe lista nominalizărilor pentru International Booker Prize, prestigioasă distincţie literară britanică.
Un articol de Liliana Matei|26 februarie 2025
Traducerea în limba engleză, semnată de Sean Cotter, a fost publicată de editura americană Deep Vellum în 2022, cu sprijinul Institutului Cultural Român prin Translation and Publication Support Programme, iar în Marea Britanie a apărut la Pushkin Press în 2024. Distins în 2024 cu The International Dublin Literary Award, romanul lui Mircea Cărtărescu își continuă cu această nominalizare un parcurs internațional de excepție.
Institutul Cultural Român i-a acordat Premiul pentru cea mai bună traducere a unei cărți românești într-o limbă străină în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași – FILIT 2023 lui Sean Cotter, pentru traducerea romanului „Solenoid”. Sean Cotter este traducător și profesor de literatură și traducere la Universitatea Texas din Dallas. A tradus opera literare de Mateiu Caragiale, Nichita Stănescu, Magda Cârneci, T.O. Bobe, Mircea Cărtărescu ș.a.
Lista nominalizărilor International Booker Prize 2025 cuprinde 13 volume (11 romane și două volume de proză scurtă), selectate de juriu din cele 154 de titluri propuse de editori (opere traduse în engleză și publicate în Marea Britanie și/sau Irlanda în intervalul 1 mai 2024 – 30 aprilie 2025). Lista scurtă, de șase apariții, va fi anunțată pe 8 aprilie, iar ceremonia de acordare a premiului va avea loc la Londra pe 20 mai.
Poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist, Mircea Cărtărescu (n. 1 iunie 1956, în Bucureşti) a debutat cu volumul de poeme Faruri, vitrine, fotografii (Cartea Românească, Bucureşti, 1980). Au urmat Poeme de amor (Cartea Românească, 1982); Totul (poeme, Cartea Românească, 1984); Visul (în ediţiile următoare Nostalgia, povestiri, Cartea Românească, 1989; Humanitas, Bucureşti, 1993); Levantul (poem epic, Cartea Românească, 1990; Humanitas, 1998); Visul chimeric (studiu critic, Litera, Bucureşti, 1991; Humanitas, 2011); Travesti (roman, Humanitas, 1994); Dragostea (poeme, Humanitas, 1994); Orbitor. Aripa stângă (roman, Humanitas, 1996); Dublu CD (poeme, Humanitas, 1998); Postmodernismul românesc (studiu critic, Humanitas, 1999); Jurnal I (Humanitas, 2001); Orbitor. Corpul (roman, Humanitas, 2002); Enciclopedia zmeilor (carte pentru copii, Humanitas, 2002); Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli (publicistică, Humanitas, 2003); Parfumul aspru al ficţiunii (audiobook, Humanitas, 2003); Plurivers vol. I şi II (poeme, Humanitas, 2003); Cincizeci de sonete (poeme, Brumar, Timişoara, 2003); De ce iubim femeile (povestiri şi audiobook, Humanitas, 2004); Baroane! (Humanitas,); Jurnal II (Humanitas, 2005); Orbitor. Aripa dreaptă (roman, Humanitas, 2007); Dublu album (Humanitas, 2009); Nimic (Humanitas, 2010); Frumoasele străine (povestiri, Humanitas, 2010); Zen. Jurnal 2004–2010 (Humanitas, 2011); Ochiul căprui al dragostei noastre (publicistică şi proză, Humanitas, 2012); Fata de la marginea vieţii (povestiri alese, Humanitas, 2014); Poezia (Humanitas, 2015); Solenoid (roman, Humanitas, 2015); Peisaj după isterie (Humanitas, 2017); Știutorii. Trei povestiri din Orbitor (Humanitas, 2017); Un om care scrie. Junal 2011–2017 (Humanitas, 2018); Melancolia (Humanitas, 2019); Creionul de tâmplărie (Humanitas, 2020); Nu striga niciodată ajutor (Humanitas, 2020); Theodoros (roman, Humanitas, 2022).
Cărţile sale au fost traduse în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă, catalană ș.a.
Mircea Cărtărescu a urmat, de asemenea, o remarcabilă carieră universitară și, ca fondator și mentor al Cenaclului „Litere‟ de la Universitatea București, a avut un rol important în formarea unor scriitori notabili din generațiile mai tinere.
