Spațiile Istorice ale fostului Palat Regal, redeschise de Ziua universală a iei
https://www.ziarulmetropolis.ro/spatiile-istorice-ale-fostului-palat-regal-redeschise-de-ziua-universala-a-iei/

Legătura dintre regalitate şi ie, dezvăluită printr-un proiect comun MNAR, Teatrul Nottara şi Asociaţia La Blouse Roumaine.

Un articol de Petre Ivan|24 iunie 2020

Spațiile Istorice ale fostului Palat Regal se redeschid pentru public începând de miercuri, 24 iunie 2020. Sufrageria Regală, Sala Tronului și Scara Voievozilor vor putea fi vizitate de miercuri până duminică, între orele 11:00-17:00.

Momentul redeschiderii coincide cu Ziua Universală a Iei, marcată anual, din 2013, pe 24 iunie,  odată cu sărbătoarea Sânzienelor, a Drăgaicei și a Sfântului Ioan de Vară, grație inițiativei și efortului depus de ONG-ul La Blouse Roumaine.

Pentru a pune în valoare legătura dintre Palatul Regal și portul tradițional, Muzeul Național de Artă al României a invitat patru actrițe ale Teatrului Nottara la o ședință foto specială în aceste spații istorice. Actrițele Ioana Calotă, Creguța Hariton, Daniela Minoiu și Mihaela Subțirică au purtat ii cusute manual după modele foarte vechi, din diferite zone ale țării, puse la dispoziție de Asociația La Blouse Roumaine prin Șezătoare București. Fotografiile au fost realizate de Mădălina Mihai Art Photography.

Deși asociem, în mod corect, ia cu un obiect vestimentar din popor, legăturile acesteia cu regalitatea sunt semnificative.

Atât regina Elisabeta, cât și regina Maria au îndrăgit portul tradițional românesc și l-au adoptat în ținutele lor, inclusiv la întâlniri de rang înalt. Fotografiile cu regina Maria în costum popular sunt renumite, iar în expoziția de portrete regale, aflată în încăperea de lângă Sala Tronului, găsim chiar și câte un tablou cu cele două regine îmbrăcate astfel.

O altă conexiune importantă se regăsește în decorația palatului, refăcut de regele Carol II și de regina Maria după incendiul care a mistuit corpul central în anul 1926. România Mare era un stat tânăr la vremea aceea, în căutarea unei identități naționale, iar portul popular a fost unul dintre elemente unificatoare la care s-a apelat, inclusiv în lucrările de artă care înfrumusețează palatul. Astfel, invitații de seamă, români sau străini, prezenți la festivitățile din sufrageria regală primeau un mesaj subtil pe toată durata vizitei, prin lucrările de mari dimensiuni reprezentând femei și bărbați în portul popular, realizate de Iosif Iser și Rudolf-Schweitzer Cumpăna.

Urcând impozanta Scară a Voievozilor, pe care de-a lungul timpului au pășit toți cei patru regi ai României, invitații din trecut, dar și vizitatorii din prezent, sunt așteptați în capătul treptelor de „Apoteoza” lui Arthur Verona, fresca de pe plafon ce reprezintă alegoric Marea Unire, punând poporul în prim-plan, drept recunoaștere a rolului său în construcția României Mari. Și alte lucrări de dimensiuni mai mici din Palatul Regal transmit discret mesaje despre importanța poporului, prin includerea de personaje în port tradițional în compoziții.

În prezent, Ziua Universală a iei este marcată în 50 de țări de pe 6 continente, fiind un model de diplomație culturală și civism. Numele ONG-ului La Blouse Roumaine este inspirat de la tabloul omonin realizat de pictorul francez Henri Matisse, un admirator al iei, care a realizat mai multe lucrări pe acest subiect. Două dintre acestea se află în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.