Stefan Agopian şi Antoaneta Ralian, printre câştigătorii premiilor Uniunii Scriitorilor pe anul 2013
https://www.ziarulmetropolis.ro/stefan-agopian-si-antoaneta-ralian-printre-castigatorii-premiilor-uniunii-scriitorilor-pe-anul-2013/

Adriana Babeţi, Ştefan Agopian, Antoaneta Ralian, Eugen Suciu şi Ştefan Baghiu se numără printre câştigătorii premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2013.

Un articol de Petre Ivan|10 iunie 2014

Festivitatea de decernare a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 a avut loc, luni seară, în sala Mircea Eliade a Bibliotecii Naţionale a României din Capitală.

Câştigătorii premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2013 au fost stabiliţi de juriul alcătuit din Livius Ciocârlie, Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Mircea Mihăieş (preşedinte) şi Nicolae Oprea.

Astfel, la categoria „cartea de poezie”, câştigător a fost Eugen Suciu, cu volumul „Ţeasta” (Tracus Arte). La această secţiune au mai fost nominalizate volumele „Rezervaţia de îngeri”, de Emil Brumaru (Humanitas), „Costumul negru”, de Adrian Popescu (Cartea Românească), „Vino cu mine, ştiu exact unde mergem”, de Dan Sociu (Tracus Arte), şi „Poeme în balans”, de Cassian Maria Spiridon (Charmides).

În ceea ce priveşte câştigătorul la categoria „cartea de proză”, acesta a fost Gheorghe Schwartz, cu volumul „Cei O Sută. Agnus Dei” (Curtea Veche). Printre volumele nominalizate s-au numărat şi „Negru şi roşu”, de Ioan T. Morar (Polirom), „Boala şi visul”, de Dan Stanca (Tracus Arte), „Ca la vecinul bine temperat”, de Florin Toma (Brumar), şi „Jocul celor o sută de frunze”, de Varujan Vosganian (Polirom), notează Mediafax.

„Vrei să fii prietenul lui Dumnezeu?”, de Daniel Bănulescu (Charmides), a câştigat premiul la categoria „cartea de teatru”, unde a mai fost nominalizat şi volumul „Golem”, de Alexandru Hausvater (Tracus Arte).

De asemenea, la secţiunea „cartea de eseu, critică şi istorie literară”, câştigător a fost ales volumul „Amazoanele”, de Adriana Babeţi (Polirom).

Printre volumele nominalizate s-au numărat „Poarta neagră”, de Mircea Anghelescu (Cartea Românescă), „E. Lovinescu şi modelele româneşti şi europene ale criticii literare interbelice”, de Antonio Patraş (Muzeul Naţional al Literaturii Române), „Oglinda şi drumul”, de Irina Petraş (Cartea Românească), şi „Bucureştiul lui Mircea Eliade”, de Andreea Răsuceanu (Humanitas).

Premii pentru debut

La categoria „cartea de debut” au fost alese două volume câştigătoare: „Spre Sud, la Lăceni”, de Ştefan Baghiu (Cartea Românească), şi „Asul de pică: Ştefan Aug. Doinaş”, de George Neagoe (Cartea Românească). La această secţiune au mai fost nominalizate volumele „3 ml de Konfidor”, de Ion Buzu (Casa de Pariuri Literare), „Fratele mut. La Nord apa e curată”, de Vlad A. Gheorghiu (Paralela 45), şi „Maldororiana”, de Ana Ionesei (Adenium).

Totodată, la categoria „cartea pentru copii şi tineret”, volumul câştigător a fost ales „Povestioare cu ploaie şi soare”, de Passionaria Stoicescu (Carminis). Nominalizate au fost şi volumele „Cruciada pisicilor/ Basme”, de Petre Crăciun (Zorio), şi „La broscotecă, într-o seară de vară”, de Mariana Filimon (Tracus Arte).

De asemenea, la categoria „traduceri” au fost alese două volume câştigătoare: „Gânduri către sine însuşi”, de Marcus Aurelius, traducere de Cristian Bejan (Humanitas), şi „Teatrul lui Sabbath”, de Philip Roth, traducere de Iulia Gorzo (Polirom). La această secţiune au mai fost nominalizate volumele „Fiara şi suveranul”, de Jacques Derrida, traducere de Bogdan Ghiu (Tact), „Darul”, de Vladimir Nabokov, traducere de Veronica D. Niculescu (Polirom), şi „Cuvintele fraţilor Grimm”, traducere de Al. A. Şahighian (Polirom).

La gala premiilor USR au mai fost acordate şi două premii speciale, care le-au revenit lui Ştefan Agopian şi lui Simion Dănilă.

De asemenea, traducătoarea Antoaneta Ralian a primit Premiul Naţional pentru Literatură, la această ediţie a premiilor Uniunii Scriitorilor din România.

Anul trecut, Florina Ilis a câştigat premiul la categoria „proză”, cu romanul „Vieţile paralele” (Cartea Românească), în timp ce Nicolae Prelipceanu a fost câştigătorul secţiunii „poezie”, cu volumul „La pierderea speranţei” (Casa de Pariuri Literare), iar Marius Chivu a câştigat trofeul secţiunii „debut”, cu volumul „Vântureasa de plastic” (editura Brumar).

andrei-plesu

La categoria „critică/ eseu/ istorie literară”, câştigător a fost Mircea Mihăeş, cu volumul „Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha” (Polirom). La categoria „teatru”, câştigător a fost Radu F. Alexandru, cu „Teatru 7” (Cartea Românească).

Totodată, Andrei Pleşu a primit un premiu special din partea Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste” (Humanitas), în timp ce Ion Pop a câştigat Premiul Naţional al USR.

Foto cu Stefan Agopian: Wikipedia. Foto cu Antoaneta Ralian – Observatorul Militar

17
/02
/15

Revista americană The New Yorker marchează 90 de ani de la lansare prin publicarea unei nuvele a scriitorului japonez Haruki Murakami, intitulată "Kino", ediţia aniversară a revistei având nouă variante de coperte.

17
/02
/15

Ceainăria ARCUB găzduieşte joi, 26 februarie, de la ora 19.00, întâlnirea dintre autorul Radu Paraschivescu si omul de televiziune si de radio Luca Niculescu, în cadrul căreia vor dezbate tema "... în lume nu-s mai multe Românii". Discutia va fi completată de recitalurile solo, în aceeasi notă, ale naistei Cornelia Tihon.

16
/02
/15

Federaţia Editorilor din România (FER) contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care presupune creşterea preţului cărţilor, luni urmând să aibă loc o serie de consultări cu reprezentanţii celor vizaţi de noile prevederi legislative, la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor.

12
/02
/15

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, a fost desemnat câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE).

10
/02
/15

Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, unde a declarat că, dacă ar fi preşedinte pentru o zi, ar da o lege "pentru apărarea limbii române", care este "maltratată, în primul rând, de oamenii politici", ce pot avea o influenţă mare asupra tinerilor români.

09
/02
/15

După 1989, lumea copiilor, din punctul de vedere al condeiului scriitoricesc, a fost ascunsă după cortina tăcerii şi a indiferenţei. Din fericire, există şi excepţii în peisajul editorial românesc.

06
/02
/15

Luni, 9 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta nr. 38, Bucureşti), Matei Vişniec va răspunde întrebărilor cititorilor, bloggerilor şi presei pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la Editura Cartea Românească şi cîştigător al Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading.

30
/01
/15

Realizatorul TV Cătălin Ştefănescu se alătură personalităţilor care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi va lua parte, miercuri, de la ora 19.00, la campania "Librar pentru o zi", iniţiată de librăria Bizantină din Bucureşti.

28
/01
/15

Dacă nu ar fi existat, cu siguranţă, ar fi trebuit inventat. Nu ştim cum. Habar nu avem. Nu avem informaţii cu privire la o astfel de invenţie! Omenirea e departe de asemenea performanţe. Până la urmă, tot natura face ce vrea.

28
/01
/15

Istoricii aflaţi în căutarea mormântului unuia dintre cei mai mai renumiţi scriitori spanioli, Miguel de Cervantes, au anunţat, luni, că au descoperit sub capela unei biserici din Madrid fragmente dintr-un sicriu pe care sunt gravate iniţialele romancierului.