Teatrul Metropolis – album aniversar
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-metropolis-album-aniversar/

Teatrul Metropolis a editat albumul „6 ani de Metropolis”, care prezintă nu doar istoria spectacolelor care s-au jucat pe această scenă, ci şi povestea publicului fidel, care s-a format în ultimii ani.

Un articol de Ziarul Metropolis|24 iulie 2014

În fiecare an, în noiembrie, Teatrul Metropolis își aniversează ziua de naștere. În 2012, la cinci ani de la înființare, George Ivaşcu, directorul teatrului, a hotărât ca în cadrul galei să fie premiat spectatorul; pentru că nimeni în istoria teatrului românesc nu premiase plătitorul de bilet care intră într-o sală de spectacol.

Teatrul – prin definiţie – vine din limba greacă (de la “theatron”) şi înseamnă „locul de unde priveşti”. Dacă spectatorul nu intră în sala de spectacol, actorul nu mai are pentru cine juca.

La puţin timp după Gala Spectatorului, George Ivaşcu a lansat ideea scrierii unei istorii a Teatrului Metropolis. (Pentru că erau deja multe programe şi proiecte derulate, plus un public format şi premiat la gală.)

Documentarea, scrierea şi redactarea materialului a fost făcută de către teatrologul Monica Andrei. Istoria Teatrului Metropolis a fost publicată sub formă de album în condiţii grafice deosebite cu titlul 6 ani de „Metropolis”.

Screen Shot 2014-07-24 at 1.25.00 PM

Lungul drumului al teatrului până să devină Teatrul Metropolis presupunea alcătuirea unui istoric al clădirii. Istoria cartierului unde se află acum str. Mihai Eminescu, iar – la nr. 89, Teatrul “Metropolis” – începe în vremea când Bucureştiul devenea un Mic Paris şi se continuă în perioada interbelică, până la venirea comuniştilor cu a lor „epocă de aur”, când arhitectura întregului oraş a avut de suferit.

De la Atheneu Popular la Teatrul Metropolis

Istoricul clădirii în care funţionează astăzi Teatrul „Metropolis” ne trimite în trecut, în cartierul numit Mahalaua Tirchileşti, care era organizat în jurul unei vechi biserici, situată într-o faimoasă grădină bucureşteană, patronată de un dichiu, unde se afla o icoană făcătoare de minuni. Povestea începe în “mahalaua” cu nume de străzi şi grădini pitoreşti, în Bucureştiul din perioada „La Belle Époque”, epoca frumoasă, boemă şi paşnică, unde lumea mănânca, bea şi petrecea într-o perpetuă sărbătoare. Se mergea la teatru, la grădini, la Şosea, la biserică, la parastase.

În perioada interbelică, lumea patriarhală, cu un progres moderat, promiţător şi confortabil doreşte înfiinţarea unei instituţii culturale pentru cei fără posibilităţi materiale, exact în clădirea unde fusese odinioră o casă boierească a căror proprietari au murit (și care – nu se ştie cum – a devenit o crâşmă. Puţini ştiu, că de fapt, acea crâşmă, printr-o minune a sorţii, se transformă ca prin farmec într-o bijuterie arhitecturală, devenind icoana vie a cartierului.

În felul acesta, în peisajul cultural al oraşului apare Athenul Popular, instituţie răspândită în toate cartierele bucureştene de atunci, unde cei nevoiaşi socializau, vedeau filme, învăţau diverse meşteşuguri (pe lângă croitorie, cizmărie şi alte meserii care astăzi nu mai există).

După naţionalizare, în vremea comuniştilor, instituţia a fost transformată într-o casă de cultură care a rezistat şi după Revoluţia din 1989. În ciuda schimbărilor de epoci, regimuri şi mode, crâşma se transformă într-o instituţie destinată artelor şi este binecuvântată în timp, ca să devină un teatru.
Din 2007, în clădirea renovată are sediul Teatrul Tineretului “Metropolis”.

Prin capitolele sale, paginile albumului scot la iveală informații despre cum s-a format primul public de teatru, de la înfiinţarea înstituţiei până astăzi. Rodul muncii din fiecare an al colectivului din Teatrul Metropolis este consemnat în teatrografia expusă în finalul scurtei istorii.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.

19
/01
/24

Acum un an, George Banu mai avea de trăit doar două zile. A murit pe 21 ianuarie 2023, la Paris, iar dispariția lui a însemnat sfârșitul unei lumi. O lume nu așa „perfectă” cum se dorește cea pe care o trăim, dar o lume frumoasă, în care se respira la alte înălțimi.

19
/01
/24

Warner TV dedică duminicile lunii februarie filmelor de basm, povești fantastice live action și animate, ecranizări și narațiuni originale lansate pe parcursul ultimelor nouă decenii.

19
/01
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.

19
/01
/24

Teatrul Bulandra prezintă sâmbătă, 20 ianuarie, de la ora 19:00, la Sala Toma Caragiu, premiera spectacolului Oedip de Robert Icke, după Sofocle, traducere Irina Velcescu, în regia lui Andrei Șerban, regizor asociat Dana Dima și scenografia Carmencita Brojboiu.

18
/01
/24

Teatrul azi lasă în urmă anul 2023 cu numărul dublu 11-12, care are în centrul atenţiei cea de-a 33-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru – FNT2023. Eveniment de amploare, ce a pus viaţa teatrală românească într-o lumină nouă sub tema „Laboratoarele sensibilului”, a reprezentat subiectul la care au fost invitați să reflecteze specialiști și jurnaliști din domeniu.