Tehnologia poate anihila scenografia?
https://www.ziarulmetropolis.ro/tehnologia-poate-anihila-scenografia/

Scenografia este arta de a executa decoruri şi costume pentru un spectacol de teatru. În era tehnologiei, scenografia poate fi transpusă prin mijloace multimedia şi astfel teatrul ne conduce într-o altă dimensiune sau ne creează o iluzie optică. Helmut Stürmer şi Carmen Lidia Vidu explică dacă mijloacele multimedia pot fi un inamic al scenografiei clasice.

Un articol de Judy Florescu|22 octombrie 2014

Premiat UNITER pentru întreaga sa activitate, Helmut Stürmer este o personalitate importantă în domeniul scenografiei, la nivel internațional. A semnat scenografia pentru: „Noul locatar”, regia: Tompa Gabor, la Northern Stage Ensemble, Newcastle și Teatrul Nottara, București, „Ubu înlănțuit”, regia: Tompa Gabor la Teatrul de Comedie București, , „Lulu”, regia: Silviu Purcărete, Teatrul Radu Stanca, Sibiu,”Troilus și Cressida”, regia: Silviu Purcărete, Teatrul „Katona Jozsef” din Budapesta, „Faust”, regia: Silviu Purcărete, Teatrul Radu Stanca, Sibiu și „Rinocerii”, regia: Tompa Gabor, Teatrul Radu Stanca, Sibiu.

În cadrul colocviului „Scenografie, tehnici audiovideo și decor de lumini“, organizat de Cristina Rusiecki ca parte a Festivalului Festin pe Bulevard de la Teatrul Nottara,  Helmut Stürmer a vorbit despre colaborarea cu Silviu Purcărete la spectacolul „Faust” și despre rezistența scenografiei în vremuri în care tehnologia ține loc de decor.DSC00007-001pp

 

Helmut Stürmer, scenograf: „Eu n-am reușit niciodată să înlocuiesc macheta fizică cu imaginile făcute pe computer. Computerul te minte. Până și la arhitectură recunoști care este făcută pe calculator și care este făcută de mână.  Sigur că fără computer nu mai poți să construiești nimic. Sunt absolut necesare.  Dar niciodată tehnologia nu o să înlocuiască procesul creației. Nu sunt deloc împotriva multimedia, dar depinde la ce o folosești și cu ce scop o folosești.  Multimedia poate să fie uneori extraordinară.  Vreau să pledez pentru libertatea de expresie a artistului. Dogma este cel mai periculos lucru în dezvoltarea artei noastre post-moderne.”

 

DSC00050-001ppLa același colocviu a fost invitată și regizoarea Carmen Lidia Vidu, care ne-a mărturisit motivele pentru care nu lucrează cu scenografi și preferă să apeleze la multimedia ca alternativă de expresie artistică.

Spectacolele create de Carmen Lidia Vidu pe care le putem vedea la ora actuală în București sunt „Pescarul și sufletul său” la Teatrul Odeon, „Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase” la Godot Cafe și „Pescărușul. Ultimul Act” la Centrul Dansului București.

Carmen Lidia Vidu, regizor: „Multimedia face parte din viața mea personală. Am lucrat de la început cu aparatură care îmi năștea multimedia ca pe o chestiune firească, umană, nu ca pe o chestiune teatrală.  Elementele mele au fost prezente la nivel de aparat foto, de cameră de luat vederi, de televizoare, de proiecție pe zid, pe ecran, și așa mi-am creat universul. Jocul între liniște și țipăt este mai mult la nivel multimedia, la nivel de spectacol – o combinație între tempo-ul actorului și vâltoarea informației. Așa trăiesc eu, foarte contrastant, probabil: între o liniște ardelenească și o isterie sârbească. Probabil asta se vede în spectacole. Îmi găsesc cu greu textele. Nu încerc să le malformez și să le fac ale mele. Cred că mă voi simți împlinită atunci când voi fi un regizor și un autor total.”

Foto/video: Judy Florescu

25
/08
/16

Unul dintre evenimentele cu tradiție organizate de Primăria Municipiului București prin ARCUB, dă întâlnire fanilor muzicii clasice într-o nouă locație, și într-o nouă perioadă. După ce, timp de zece ani, Bucharest Music Film Festival a umplut Piața George Enescu cu sute de artiști și mii de spectatori, anul acesta, festivalul muzicii clasice se aude, între 9 și 18 septembrie, în Piața Universității.

25
/08
/16

În vreme ce guvernul român se gândeşte cum să scoată 50 de lei din buzunar pentru a-şi trimite la grădiniţă minorii ai căror părinţi au venituri mici, italienii sunt gata să le acorde o susţinere generoasă adolescenţilor. Într-o mișcare concepută pentru a reaminti tinerilor că doar cultura este cea care ne îmbogăţeşte viaţa şi aduce oamenii împreună, cetățenii italieni care împlinesc 18 ani sunt pe cale să obțină 500 de euro " bonus de cultură " de la guvern.

25
/08
/16

"Fac parte dintr-o generatie de actori care a umplut memoria românilor. Memorie care acum nu mai are memorie pentru noi. Mi-am iubit profesia, am stimat-o. În fiecare film laşi câte ceva din tine. Cred că fiecare om se termina aşa, dându-şi sufletul pentru fiecare lucru pe care l-a făcut." – Sebastian Papaiani. Îndrăgitul actor împlineşte, astăzi, 80 de ani!

24
/08
/16

Filmul lui Cristian Mungiu "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile", câștigătorul premiului Palme d'Or în 2007, ocupă, în opinia criticilor consultați de BBC Culture, locul al 15-lea, într-un sondaj al celor mai bune 100 de filme ale acestui secol. Pe primele trei locuri s-au clasat: "Mulholland Drive" - David Lynch, "In the Mood for Love" - Wong Kar-wai şi "There Will Be Blood" - Paul Thomas Anderson.

24
/08
/16

Într-o vreme în care cinematografele și mai ales vizionările la „video” propuneau în special filme cu actori care fie rupeau norma la frumusețe sau rupeau adversarii în bătaie, m-am trezit ridicat de pe scaun de un domn, nici înalt, nici frumos – conform standardelor clasice, nici pletos, nici musculos. Revedeam filmul „Operațiunea monstrul” (scenariul: Titus Popovici / regia: Manole Marcus) și o seară de luni stătea să se sfârșească în brațele unei dimineți de marți, iar eu brusc vroiam să fiu Corneliu (Marin Moraru). Să pot explica, fumând fie și un cocean de porumb, cum am ales lingurița și am lansat milimetric în buza stufului de unde am recuperat monstrul într-o încleștare în care îi simțeam forța lui colosală.

23
/08
/16

Compozitorul și organistul german din perioada barocă, Johann Sebastian Bach, este unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Familia și muzica au fost universul vieții lui.

23
/08
/16

Am călătorit cu trenul după o pauză consistentă, mai lungă de un deceniu. Habar nu mai avem despre felul cum mai arată interiorul vagoanelor și nici despre „fauna” care le populează. Ziua era una liberă pentru tot poporul, destinația una de relaxare (Brașov), deci bănuiesc că publicul era puțin diferit de cel obișnuit. Oricum, prima impresie, a interiorului vagoanelor, a fost una bună, prin comparație cu ceea ce era în vremurile când făceam naveta săptămânal pe ruta București – Găești.

23
/08
/16

Cinematografia românească va fi prezentă în perioada 1-3 septembrie la Roma, în celebrul parc Villa Borghese, cu proiecții de filme în premieră, în cadrul ultimei etape a Romania Film Festival ediția 2016.

23
/08
/16

“Ritmul în care trăim, configuraţia fiecărei zile (din care răgazurile, perioadele de otium fertil sunt, practic, evacuate) reduc până la o limită îngrijorătoare timpul rezervat altădată lecturii.” – Andrei Pleşu. Scriitorul şi eseistul Andrei Pleşu - reper al vieţii publice şi academice româneşti - împlineşte, astăzi, 68 de ani.

22
/08
/16

Viaţa publică, destul de firavă în sec. al XVII-lea, se desfăşura mai ales în cafenele. Cea dintâi atestată documentar a fost a lui Kara Hamie, în 1667, pe un loc învecinat cu biserica Doamnei de azi. În vremea lui Constantin Brâncoveanu, pe Calea Şerban Vodă (podul Beilicului) se înşirau destule cafenele, toate la dispoziţia mai cu seamă a turcilor.