TIFF 2020. Fotografii din spatele unei capodopere felliniene
https://www.ziarulmetropolis.ro/tiff-2020-fotografii-din-spatele-unei-capodopere-felliniene/

Parte a secţiunii pe care Festivalul Internaţional de Film Transilvania i-o dedică lui Federico Fellini la 100 de ani de la naştere, expoziţia de fotografie „Lights on! Fellini’s 8 ½”, disponibilă pe parcursul TIFF la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, surprinde momente din timpul realizării marelui film din 1963.

Un articol de Ionuţ Mareş|3 august 2020

Organizată de Centro Cinema Città di Cesena, expoziţia propune câteva zeci de fotografii din numeroasele instantanee, rămase până recent inedite, pe care Paul Ronald le-a realizat pe platoul de filmare de la capodopera „8 ½”, unde a fost fotograf oficial.

Cele mai multe dintre fotografii îl au în centru, bineînţeles, pe Fellini însuşi, surprins alături colaboratori, în pauze sau fix în timpul filmărilor, în plină acţiune. Restul ni-i arată pe Marcello Mastroiani, prezent de asemenea în multe instantanee, parcă marcat de neliniştea şi melancolia personajului său, Claudia Cardinale, Anouk Aimée şi alţi actori din celebra distribuţie, dar şi membri ai echipei, surprinzător de restrânsă, în frunte cu operatorul Gianni Di Venanzo.

Realizate aproape toate într-un alb-negru auster, dar pregnant, în ton cu imaginea filmului, fotografiile prezintă un Fellini concentrat, reflexiv, mai degrabă serios decât relaxat, mereu foarte aproape fie de directorul de imagine, fie de actorul său central.

De altfel, expoziţia se încheie cu o serie de fotografii în care Fellini şi Mastroiani apar împreună în diferite situaţii de la filmări, tocmai pentru a accentua atât strânsa lor colaborare şi prietenie, cât mai ales ideea de alter ego: în fond, să nu uităm, „8 ½ este un film despre facerea unui film, iar Fellini a pus în personajul lui Mastroiani ceva din personalitatea şi chiar din înfăţişarea sa.

E frapant contrastul dintre lumea exuberantă aşa cum o ştim din film, sugerată şi de fotografiile care redau unele decoruri somptuase şi personaje excentrice, şi felul simplu în care arată Fellini (după moda vremii): aproape mereu în cămaşă albă (e drept, cu mânecile suflecate, semn al implicării depline) şi cu cravată (purtată uneori semi-descheiată, semn al efortului). Poate doar celebra pălărie, pe care o afişează de altfel şi Guido, personajul lui Mastroiani, dau câteodată o notă boemă şi visătoare chipului său.

Deşi marcant artistice, pe alocuri chiar cu ambiţii poetice, fotografiile lui Paul Ronald deconstruiesc totuşi procesul de realizare a unui film şi subminează aura presupus magică dintr-un astfel de moment.

Filmul e mai întâi o activitate practică şi tehnică, par să sugereze imaginile, iar numeroasele ipostaze în care este surprins Fellini, în jurul căruia se învârte totul, vorbesc exact despre asta.

Îl vedem în spatele camerei alături de directorul de imagine, în timp ce aparatul se mişcă pe şine pentru ceea ce intuim a fi un travling. Îl observăm în timp ce repetă replicile cu Mastroiani, ţinând în mână un scenariu aproape făcut ferfeniţă, sau în timp ce le dă indicaţii actorilor ori discută cu diferiţi membri ai echipei tehnice.

Uneori obiectivul Paul Ronald îl descoperă singur, la maşina de scris, într-un plan îndepărtat al vreunui presupus decor, sau meditativ în mijlocul forfotei de pe platou, iar noi suntem îndemnaţi să înţelegem că se gândeşte la scena ce urmează a fi turnată.

O fotografie ce atrage puternic atenţia, mai ales în epoca Me Too, este una în care o Claudia Cardinale gânditoare, în contrast cu voioşia din alte momente, stă aşezată în poala lui Fellini, cei doi aşteptând probabil pregătirea unei scene. Un moment care vorbeşte despre apropierea şi încrederea dintre cei doi – un cadru aproape imposibil de imaginat astăzi.

Alături de spotul inspirat din universul fellinian şi, bineînţeles, de close-up-ul care prezintă șase dintre filmele lui Fellini, multe dintre ele restaurate digital („I Vitelloni”, „La Dolce Vita”, „8 ½”, „Giulietta degli spiriti”, „Amarcord” şi „La voce della luna”), expoziţia completează un frumos şi mereu necesar omagiu pe care TIFF, la fel ca alte evenimente cinematografice din lume, i-l aduce marelui regizor italian, în anul bizar al centenarului naşterii sale.

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.