Timisoara, Capitală culturală europeană 2021
https://www.ziarulmetropolis.ro/timisoara-capitala-culturala-europeana-2021/

Timişoara este oraşul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, a anunţat, astăzi (vineri), Steve Green, şeful juriului, într-o conferinţă de presă desfăşurată la sediul Bibliotecii Naţionale a României. Oraşele contracandidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au fost Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

Un articol de Petre Ivan|16 septembrie 2016

Numele oraşului recomandat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în România a fost făcut public vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, la sediul Bibliotecii Naţionale a României din Bucureşti, în sala Mircea Eliade.

Un juriul internaţional delegat de Uniunea Europeană a decis ce oraş din România va fi investit cu prestigiosul titlu de capitală culturală 2021.

Sunt foarte emoţionat. Vreau să mulţumesc comunităţii timişorene, este o victorie de echipă, toţi timişorenii au contribuit. Vreau să mulţumesc şi echipei de proiect, pentru că au muncit enorm şi au muncit competent. A fost dăruire. Mulţumesc administraţiei şi consilierilor locali. Mulţumesc tututror. Liderilor bisericilor, rectorilor tuturor Timisoarainstituţilor, liderilor comunităţilor etnice. Suntem conştienţi că greul acum începe, este o răspundere uriaşă, pe parcursul celor cinci ani care urmează vom exercita, sper, cu onoare acest prestigios titlu. – Nicolae Robu, primarul Timişoarei

Mai mult decât un festival cultural, titlul de Capitală Europeană a Culturii aduce în discuţie rolul culturii în viaţa unui oraş şi modalitatea sustenabilă în care aceasta poate contribui la prosperitatea cetăţenilor şi a oraşului.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraş din Uniunea Europeană, din ţări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de oraşe vor fi deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii.

În 2021 atât România, cât şi Grecia, vor găzdui câte o Capitală Europeană a Culturii.

Foto: Timişoara Capitală culturală europeană 2021 – facebook

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.