Tineri artiști caută bunici care să îi învețe pasiunile lor
https://www.ziarulmetropolis.ro/tineri-artisti-cauta-bunici-care-sa-ii-invete-pasiunile-lor/

Cunoaşteţi bunici pricepuţi şi volubili, care să aibă poveşti pentru Retro Radio? Actori, regizori şi muzicieni, alături de peste 30 de bunici, doresc să recompună istoria – unică şi antologică – a culturii artizanatului informal din România.

Un articol de Liliana Matei|15 ianuarie 2021

Ei vor să știe totul despre zacuscă, murături sau mileuri, despre șosete, fulare și mănuși sau despre tiparele din revista Burda. Îi interesează măștile cu argilă, rostul trusei de scule, grădinăritul sau secretele vinului de țară.

Dacă bunicii tăi se pricep la unul din domeniile de mai jos, au chef să povestească și crezi că le-ar plăcea să intre în echipă, înscrie-i completând formularul de aici.

Interviurile cu ei vor sta la baza unui nou podcast original, ce pornește de la convingerea că generația bunicilor noștri este o sursă de înțelepciune, umor și talent.

Haine – tricotat, croșetat, împletit, confecții, pielărie, croitorie, vopsit, decolorat hippie etc

Băuturi – țuică, pălincă, vișinată, vin și alte băuturi de casă

Rețete – murături, marmelade și gemuri, zacuscă, conserve, inventat rețete noi etc

Frumusețe – măști de față, de păr, creme, săpunuri

Grădinărit: tuns gard viu, plante pe casa scării, mici sere, straturi la bloc etc

Sănătate – tincturi, plante medicinale, cataplasme, leacuri

Bricolaj – mobilier, porți de lemn, garduri, tâmplărie, construcții, fântâni etc

Alte activități creative.

Retro Radio este un proiect audio cu acoperire națională, care va fi disponibil publicului larg într-o serie de podcasturi originale. Reconstruim, din povești și pilde, prețioasa cultură creativă a bunicilor noștri. Cunoștințele și priceperea lor sunt o importantă resursă cultrală și socială. Prea complicată pentru pentru generația „ready made”, dar obișnuită în orice familie românească, creativitatea artizanală valorifică cea mai specială serie a „secretelor de familie”: de la modele de goblen sau împletituri complicate, la tehnici de tâmplărie, proceduri „fără greș” de frumusețe, alături de rețete secrete de murături, zacuscă, prăjituri sau dulcețuri. Toate „de casă” și toate păstrându-și încă un alt fel de identitate în comparație cu deja comercialul „home made”. Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii, în cadrul programului Ziua Culturii Naționale.

Echipa. Membru fondator al trupei indie Toulouse Lautrec, Cătălin Rulea colaborează de mulți ani în proiecte de teatru, artă contemporană sau ecologie. Ruxandra Maniu este una dintre cele mai versatile și prezente actrițe ale tinerei generații, face parte din trupa teatrului Odeon, a câștigat marele premiu al Galei Hop și a colaborat cu regizori importanți. Sillyconductor este prezent la cele mai importante evenimente de muzică contemporană din ultimii zece ani, iar Ioana Păun este o artistă de teatru și performance cunoscută pentru lucrările și demersurile ei incisive, cu miză socială. Compozitoarea Diana Miron este cunoscută pentru contribuția sa la realizarea coloanei sonore al filmului Touch me not, premiat cu Ursul de Aur în 2018. Flavia Giurgiu a lucrat cu teatre importante și regizori avangardiști, fiind una dintre cele mai îndrăznețe voci din artele performative de la noi. Sorin Dobrin – membru al echipei celui mai recent film al lui Cristi Puiu, are experiență atât în film și teatru, cât și în proiecte de implicare civică.

Ilustrații de Romina Ionescu.

 

30
/04
/14

Ștefan Iordache spunea despre George Constantin: „Dumnezeu l-a înzestrat cu o voce care te lăsa, ca să spun aşa, fără grai”. Valeria Seciu adăuga: ,,La George până şi clişeul era ceva bogat.” Discret cu lumea sa personală, zgârcit în mărturii despre creaţia sa, George Constantin a fost un actor uriaş. În 40 de ani de teatru, a dăruit publicului ceea ce era mai important din fiinţa sa.

23
/04
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „Vânătoarea de vulpi“ (1980), unul din filmele nedreptăţite şi mai puţin cunoscute ale lui Mircea Daneliuc, trebuie redescoperit urgent şi discutat aplicat. Pentru că este o bijuterie ascunsă a cinematografiei române.

17
/04
/14

MEMORIA CULTURALĂ Pe 17 aprilie 2014 se împlinesc 50 de ani de la dispariţia lui George Vraca (1896-1964). Copilul care fugea de acasă şi care era educat de nuieluşa învăţătorului îşi schimbă destinul de student la Agronomie şi devine unul dintre cei mai mari actori din România.

07
/04
/14

“Cam ăsta era tata, un om foarte vesel care făcea bancuri și pe scenă, şi la televizor, şi acasă; N-a vrut deloc să fac această meserie, spunea că este o meserie de câine, de umilință; Mă oprește lumea pe stradă și îmi zice - ne e dor de el” - Oana Pellea despre Amza Pellea, artistul care ar fi împlinit, astăzi, 83 de ani.