TOP Ziarul Metropolis: Cele mai bune filme româneşti din 2013
https://www.ziarulmetropolis.ro/top-ziarul-metropolis-cele-mai-bune-filme-romanesti-din-2013/

Ziarul Metropolis a alcătuit topul celor mai bune filme româneşti din 2013. Vă spunem care sunt, în opinia noastră, cei mai buni actori, cele mai bune actriţe, dar şi cele mai proaste filme de anul acesta.

Un articol de Ionuţ Mareş|18 decembrie 2013

Un Urs de Aur la Berlin, mai multe debuturi promiţătoare, câteva documentare impresionante, confirmări, dar şi eşecuri lamentabile, şi un număr total de filme surprinzător de mare – acestea au fost coordonatele cinematografiei româneşti în 2013.

Anul cinematografic românesc 2013 a început în forţă, cu premiul Ursul de Aur obţinut în februarie la Berlin de „Poziţia copilului”, cel de-al treilea film al lui Călin Peter Netzer. Este primul Urs de Aur pentru lungmetraj câştigat de un film românesc, ceea ce a ajutat decisiv „Poziţia copilului” să stabilească un nou record în privinţa numărului de spectatori, aproape 120.000, satisfăcător în contextul unui deficit de săli de cinema.

Deşi nu este foarte îndrăzneţ stilistic, lungmetrajul lui Netzer merită să ocupe prima poziţie în topul celor mai bune filme româneşti ale anului, nu doar datorită premiului de la Berlinale, ci mai ales datorită scenariului solid (scris de Netzer şi Răzvan Rădulescu), jocului foarte bun al întregii distribuţii (din care se remarcă Luminiţa Gheorghiu), mişcărilor alerte ale camerei, care relevă o nelinişte permanentă, în ton cu nesiguranţa personajelor.

„Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism“, un film radical şi autoreferenţial, duce la un nou nivel tentativa de conceptualizare a realităţii pe care Corneliu Porumboiu a început-o în „A fost sau n-a fost?“ (2006) şi pe care a continuat-o în „Poliţist, adjectiv” (2009).

Citiţi şi: CRONICĂ DE FILM Metabolism. Porumboiu sau filmul radical

„Rocker”, al doilea lungmetraj al lui Marian Crişan (după „Morgen”, din 2010), a fost prost distribuit şi prost promovat şi, de aceea, subapreciat şi puţin văzut, deşi este un film subtil construit, care tratează fără morgă, dar cu înţelegere infinită, o problemă gravă.

O confirmare a talentului a arătat şi Adrian Sitaru în „Domestic”, în timp ce Stere Gulea şi-a dovedit din nou, în „Sunt o babă comunistă”, propensiunea spre ecranizări şi capacitatea de a face un cinema onorabil, fără a străluci.

Florin Piersic Jr. şi-a continuat exerciţiile sale „independente”, cu provocatorul „Killing Time”, la fel ca Dan Chişu, dar într-un registru inferior, cu „Deja Vu”.

Dezamăgirea anului vine din partea Ancăi Damian, care, după „Crulic”, a oferit un film cu pretenţii, dar mediocru, „O vară foarte instabilă”. Tot o dezamăgire este şi neinspiratul „Lupu”, debutul în lungmetraj al lui Bogdan Mustaţă, regizor care câştigase în 2007 la Berlin un Urs de Aur cu scurtmetrajul „O zi bună de plajă”. Un alt debut ratat este şi superficialul „Matei copil miner”, în regia Alexandrei Gulea.

Citiţi şi: CRONICĂ DE FILM O vară foarte instabilă. Capricios şi ilustrativ

Anul 2013 a oferit însă şi câteva debuturi demne de reţinut, începând cu „La limita de jos a cerului”, de Igor Cobileanski (regizorul basarabean a mai avut un lungmetraj în 2010, „Tache”, considerat însă film de televiziune), şi „Câinele japonez”, de foarte tânărul Tudor Cristian Jurgiu, terminând cu mai puţin pretenţioasele „Roxanne”, de Valentin Hotea, şi „Love Building”, un proiect colectiv inedit, în regia Iuliei Rugină.

Documentarele ajung, din păcate, rar în cinematografe, iar atunci când o fac, rămân doar câteva zile, din cauza dezinteresului publicului. Unele nu au decât una-două proiecţii, în special la festivaluri. Prin urmare, este greu ca pentru un top al celor mai bune lungmetraje dintr-un an să te rezumi doar la filmele de nonficţiune ajunse în sălile de cinema. Un astfel de criteriu ar presupune lăsarea pe dinafară a unor filme importante.

Unul dintre astfel de documentare semnificative, o adevărată revelaţie a anului, este debutul fostei jurnaliste Laura Căpăţână Juller, „Aici… adică acolo”. Un film observaţional, care tratează problema copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Un film controversat este noul proiect al lui Florin Iepan, „Odessa”, care abordează, în stilul instigator al lui Michael Moore, felul în care societatea prezentului se raportează la masacrul din 1941 asupra evreilor la Odessa.

O temă istorică îl interesează şi pe Ionuţ Teianu (scenaristul de la „Despre oameni şi melci”) în „Afacerea Tănase”: planul Securităţii de a-l asasina pe scriitorul Virgil Tănase, stabilit în Franţa. Alte trei documentare ajunse totuşi în cinematografe în 2013 au fost „Evrei de vânzare”, de Radu Gabrea, „Turn off the Lights”, de Ivana Mladenovic, şi „Păcătoasa Teodora”, de Anca Hirte, ultimele două fiind prezentate prima dată în festivaluri încă din 2012.

Citiţi şi: CRONICĂ DE FILM La limita de jos a cerului. Exerciţiu de echilibristică

Cele aproximativ 20 de filme ajunse în cinematografe în 2013 nu trebuie să creeze însă o imagine falsă: ele sunt rezultatul mai multor concursuri (unele controversate) ale Centrului Naţional al Cinemtografiei (CNC) din ultimii ani sau al unor iniţiative independente, şi nu certifică apariţia unei (mini)industrii cinematografice.

În 2013 nu a fost finalizat niciun astfel de concurs de proiecte. În noiembrie a fost doar anunţată suma totală alocată (30 de milioane de lei, cu mult mai mare decât la precedentele concursuri), iar la 11 decembrie – componenţa comisiilor de selecţie. Însă nici această noua sesiune nu este scutită de controverse: la 12 decembrie, CNC a anunţat, cu doar o zi înainte de deadline, prelungirea termenului de depunere a dosarelor pentru concurs până la 14 februarie 2014.

Decizia a stârnit protestele unor cineaşti, care au atras atenţia că prelungirea termenului „se întâmplă doar pentru că în culise se pregătesc schimbări importante, precum înscăunarea unui nou director general care va trebui să aibă timp să participe activ la concurs (regulament, comisii, desfăşurare, rezultate etc)”.

Controversatul Eugen Şerbănescu, de numele căruia s-au legat numeroase scandaluri în ultimii ani, nu mai este director al CNC din mai, când a fost numit consul la Bologna. Interimatul la conducerea CNC este asigurat de atunci de Mihai Ioan Kogălniceanu.

Topul celor mai bune 10 filme româneşti din 2013:

1. „Poziţia copilului” – Călin Peter Netzer
2. „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism” – Corneliu Porumboiu
3. „Rocker” – Marian Crişan
4. „Aici… adică acolo” – Laura Căpăţână Juller
5. „Domestic” – Adrian Sitaru
6. „La limita de jos a cerului” – Igor Cobileanski
7. „Câinele japonez” – Tudor Cristian Jurgiu
8. „Odessa” – Florin Iepan
9. „Sunt o babă comunistă” – Stere Gulea
10. „Killing Time” – Florin Piersic Jr. şi „Afacerea Tănase” – Ionuţ Teianu

Menţiuni speciale:

O menţiune specială merge la noul film spectacol al lui Nae Caranfil, „Closer to the Moon” (cu o distribuţie internaţională şi vorbit în limba engleză), care va fi lansat în cinematografe abia în 2014, dar care a avut o proiecţie specială în cadrul „Les Filmes de Cannes a Bucarest”.

O a doua menţiune specială este dedicată mediumetrajului „O umbră de nor”, în regia lui Radu Jude, un film crud, dar emoţionant, care continuă căutările tânărului cineast.

Topul celor mai proaste trei filme româneşti ale anului:

1. „Cernozaurii” – Radu Dinulescu, o animaţie puerilă în limba engleză
2. „Puzzle” – Andrei Zincă, un film ridicol şi cu mult umor involuntar
3. „Domnişoara Christina” – Alexandru Maftei, o încercare ratată de film de gen (horror-fantasy)

Notă: Dintre lungmetrajele româneşti lansate în 2013, am ratat trei: „Şcoala de vară”, de Mircea Ghinescu, „Funeralii fericite”, de Horaţiu Mălăele, şi „Mamaia”, de Jesus del Cerro.

Topul celor mai buni actori:

1. Dan Chiorean („Rocker”)
2. Victor Rebengiuc („Câinele japonez”)
3. Şerban Pavlu („Roxanne” şi „Câinele japonez”) şi Bogdan Dumitrache („Poziţia copilului” şi „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism”)

Topul celor mai bune actriţe:

1. Luminiţa Gheorghiu („Poziţia copilului” şi „Sunt o babă comunistă”)
2. Diana Avrămuţ („Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism”)
3. Ioana Flora („Domestic” şi „Deja Vu”) şi Ana Ularu („Sunt o babă comunistă” şi „O vară foarte instabilă”)

Ionuţ Mareş, autorul topurilor,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

03
/11
/17

CRONICĂ DE FILM Al doilea sezon al seriei originale românești „Umbre” va începe la 12 noiembrie pe HBO. Ziarul Metropolis vă spune, fără spoilere, cum este primul episod și ce propune scenaristul și regizorul Bogdan Mirică.

03
/11
/17

Protagonist al multor povești și animații, legendarul personaj Bigfoot este pus în faţa unei noi provocări, aceea de a învăța să fie tată și a ține pasul cu simpaticul și curiosul să fiu, Adam. O animație distribuită de Vertical Entertainment, „Bigfoot Junior” are premiera pe marile ecrane din țară din 3 noiembrie, în varianta dublată în limba română.

02
/11
/17

Primele două lungmetraje ale lui Katell Quillévéré, „O otravă puternică” și „Suzanne”, au ajutat-o să pună bazele carierei sale de regizor de film ce trateaza orice subiect cu delicatețe și dăruire. Acest al treilea lungmetraj, „Reparându-i pe cei vii”, se bazează pe povestea romanului cu același nume al lui Maylis de Kerangal, și este adaptat de Quillévéré alături de scenaristul veteran Giles Taurand.

01
/11
/17

Duminică, 29 octombrie, la Cinema Elvire Popesco, a avut loc proiecția filmului „Polina”, în cadrul Festivalului Național de Teatru. Co-regizat de Angelin Preljocaj și de Valérie Müller, filmul spune povestea unei fete care își trăiește viața prin dans.

01
/11
/17

Producţia celui de-al şaselea sezon al „House of Cards”, care va fi şi ultimul al acestui serial, a fost suspendată până la „noi ordine”, după ce, în urmă cu trei zile, Kevin Spacey, care joacă rolul principal, a fost acuzat de actorul Anthony Rapp că l-a hărţuit sexual în urmă cu 30 de ani.

01
/11
/17

Cineama.ro vă invită vineri, 3 noiembrie 2017, orele 18:00, la sala Atrium a Institutului Francez, la o întâlnire cu regizorul Péter Forgács, care va introduce publicul român în practica sa artistică ce constă în folosirea filmărilor cineamatorilor ca material brut în instalații media și filme documentare de reorchestrare postmodernă a istoriei.

30
/10
/17

Kevin Spacey a recunoscut că este homosexual, după ce Anthony Rapp, actorul din ”Star Trek” şi ”Rent”, l-a acuzat că i-ar fi făcut avansuri sexuale pe vremea când Rapp avea doar 14 ani. Actorul distins cu două premii Oscar spune că această poveste i-a dat curajul să mărturisească alte lucruri despre viaţa lui personală...

27
/10
/17

ActiveWatch a prezentat la București, în avanpremieră, filmul SĂ NU MOR ÎN VIS, o călătorie documentară care recuperează istoria romă despre sănătate din perspectiva subiectivă a peste douăzeci de povestitori veritabili.

27
/10
/17

“Capace” intră pe marile ecrane din România începând de astazi, 27 octombrie. Filmul semnat de Sorin Marin îl aduce în fața publicului pe Vlad Ivanov într-o ipostază mai puțin obișnuită, personajul interpretat de celebrul actor ieșind din zona personajelor negative.

25
/10
/17

Apropierea, cel de-al patrulea lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, produs de Libra Film și co-produs de Tito Clint Movies (Spania) și Evolution Films (Cehia), a câștigat o finanțare în valoare de 250.000 de euro din partea Eurimages, fondul cultural al Consiliului Europei pentru sprijinirea coproducțiilor cinematografice europene. Bugetul total al filmului este de 1,4 milioane de euro.

23
/10
/17

CRONICĂ DE FILM Conceput ca un film antispectacular, dedramatizat şi nonsenzaţional, dar asumat polemic, „Soldaţii. Poveste de Ferentari”, debutul în lungmetrajul de ficţiune al regizoarei Ivana Mladenovic, poate rămâne, prin curajul său formal şi tematic, un reper în cinema-ul românesc.

23
/10
/17

Scurtmetrajul Offstage, scris și regizat de actorul Andrei Huțuleac, a câștigat sâmbătă seara Trofeul pentru Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune în cadrul celei de-a 33-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Varșovia.