-->

„Umbre 2”. Relache se întoarce
https://www.ziarulmetropolis.ro/umbre-2-relache-se-intoarce/

CRONICĂ DE FILM Al doilea sezon al seriei originale româneşti „Umbre” va începe la 12 noiembrie pe HBO. Ziarul Metropolis vă spune, fără spoilere, cum este primul episod şi ce propune scenaristul şi regizorul Bogdan Mirică.

Un articol de Ionuţ Mareş|3 noiembrie 2017

Primul episod din al doilea sezon al cunoscutei serii originale HBO „Umbre”, scrisă și regizată de Bogdan Mirică (autorul lungmetrajului „Câini”), începe cu un ambițios și elegant plan-secvență de câteva minute.

Relu (Relache, pentru unii), protagonistul jucat de Șerban Pavlu cu un foarte reușit amestec de forță și fragilitate, este întins pe o canapea într-o sală de restaurant goală și semi-întunecată.

Se ridică – simbol al unui fel de renaștere, de transformare, după tulburările din prima serie – și este urmat îndeaproape de camera de filmat în timp ce inspectează încăperea, apoi iese și ajunge într-un alt salon de mese somptuos, pe drum fiind acostat de diferite personaje secundare (trimitere discretă la filmele cu gangsteri ale lui Martin Scorsese).

Aici aflăm foarte repede că are loc nunta fiicei sale și a Ginei (Maria Obretin), Magda (Mădălina Craiu), cu Teddy (Gabriel Huian), băiatul șefului mafiot numit Căpitanu` (Doru Ana).

„Umbre 2” continuă multe din firele narative din primul sezon al seriei, pe care le dezvoltă cu alte întâmplări dramatice menite a testa din nou capacitatea lui Relu de a se adapta la o situație în care este prins între familie (relația cu Gina este în criză, la fel și cea cu al doilea copil, Chuckie – Dan Hurduc) și lumea interlopă bucureșteană în care a fost absorbit (dependent atât de Căpitanu`, pentru care lucrează ca recuperator, cât și de Toma, celălalt cap mafiot, jucat de Dorel Vișan).

Sunt reluate de asemenea aceleași personaje (reapar și Doamna Boss – Andreea Vasile și Sabin – Sergiu Costache), pe care primul episod al noii serii are grijă să le prezinte, oferind fiecăruia cel puțin un moment central, pentru a înnoda legăturile cu sezonul precedent și a deschide alte piste. Și sunt introduse câteva figuri noi, care, așa cum se obișnuiește, vor reapărea cel mai probabil în următoarele episoade ale seriei.

Admirabila coreografie din debutul episodului nu este singulară. Bogdan Mirică folosește cadre lungi, fără intervenții de montaj, pe cât de mult posibil îi permite acțiunea – în special în momentele când personajele se deplasează (și sunt destule astfel de fragmente), dar și la unele dialoguri, însă nu demonstrativ.

Acest împrumut din cinema-ul conceput pentru marele ecran sporește gradul de realism al seriei, pentru că este redusă atât de des întâlnita fragmentare prin montaj a secvențelor. În plus, oferă un ritm special întregului – în locul unor explozii de întâmplări decisive la fiecare pas și a unor schimburi de replici revelatoare, Mirică mizează mai degrabă pe o acumulare lentă de fapte aparent minore, montate în paralel și care vor duce în cele din urmă la un punct culminant major, și pe o încercare, nu foarte convingătoare, de a lăsa timp și a da adâncime unor personaje schematice și mai degrbă pitorești.

Spre deosebire de prima parte, acum par să fi fost finisate sau cel puțin reduse dialogurile ostentativ-excentrice dintre interlopi, care păreau purtate într-o limbă română stranie și al căror singur scop părea să fie acela de a atrage atenția asupra lor și asupra celui care le-a scris.

Nu lipsesc însă nici acum unele momente de bravadă gratuită, fie de dialog (de pildă, un schimb de replici și un joc de roluri între Gina și taximetristul care o duce singură acasă după nuntă), fie vizuale (ca felul în care este filmat același drum cu taxiul – figura tristă a Mariei Obretin aproape lipită de geam, iar ca fundal, un oraș ca în ceață).

În ciuda calităților sale evidente (o regie sigură și, pe alocuri, îndrăzneață și o mai mare credibilitate a dialogurilor și a desfășurării narative), „Umbre 2” rămâne, în fond, un produs TV de divertisment și de consum, care își epuizează impactul odată cu vizionarea sa.

O experiență, totuși, agreabilă – nu datorită pretinsei profunzimi a temelor propuse de scenariu, cât plăcerii de a vedea o serie de actori convingători, în frunte cu Șerban Pavlu mereu la înălțime, și de a savura micile demonstrații de regie care încearcă să depășească formatul restrictiv al unui serial de televiziune.

https://www.youtube.com/watch?v=pRtWFBm3J6g

17
/06
/26

13 iunie 2026 rămâne în istoria cinematografiei românești ca seara în care filmul FJORD a devenit un adevărat fenomen național.

12
/06
/26

A 25-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania începe astăzi, iar Clujul intră, pentru 10 zile, în ritmul celui mai mare eveniment dedicat filmului din România.

26
/05
/26

Festivalul Internațional de Film Transilvania (12 – 21 iunie 2026, Cluj-Napoca) continuă secțiunea competițională Teen Spirit, dedicată producțiilor care explorează universul și preocupările noilor generații. Filme de ficțiune și documentare adresate în special publicului Gen Z vor concura pentru trofeul Youth Award, acordat de un juriu format exclusiv din tineri cinefili.

18
/05
/26

După premiera mondială de la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, 3 zile în septembrie, comedia independentă regizată de Tudor Giurgiu, se vede pentru prima dată în România la Gala de deschiderea a celei de-a 25-a ediții TIFF, care va avea loc vineri, 12 iunie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.

13
/05
/26

Primul laureat al Premiului Janovics Jenő la Festivalul Internațional de Film Transilvania va fi Roman Gutek, distribuitor de film polonez, fondator al mai multor festivaluri, producător și promotor al filmului de artă, de al cărui nume se leagă cele mai importante inițiative cinematografice poloneze din ultimele decenii.

11
/05
/26

Cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din carieră concurează pentru trofeele competițiilor internaționale ale celei de-a 25-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (Cluj-Napoca, 12-21 iunie 2026). 12 titluri se află în cursa pentru Trofeul Transilvania și celelalte premii ale Competiției Oficiale, în timp ce alte 10 producții își vor disputa premiul Competiției What’s Up Doc?.

06
/05
/26

Prima ediție a festivalului Cucu Bau, va avea loc între 14 și 17 mai, fiind curatoriat de criticul de film Andrei Rus, programul reunind titluri din întreaga istorie de peste 130 de ani a cinematografiei, construind o experiență care traversează stiluri, epoci și sensibilități diferite.

23
/04
/26

„25 Years Later (După 25 de ani)”, unul dintre programele speciale ale ediției aniversare TIFF.25 (12-21 iunie 2026, Cluj-Napoca), propune o întoarcere în anul 2001, reunind titluri care au definit începutul de mileniu în cinema.

21
/04
/26

După șapte luni de proiecții urmate de discuții cu experți și terapeuți despre temele principale din filmele vizionate la Cinema Elvire Popesco, programul european Film Therapy Film Club - FTFC – lansat de Institutul Francez din România la București în octombrie 2025, ajunge la final. Ultima proiecție din această serie va avea loc pe 23 aprilie, de la ora 18:00, când va fi arătat filmul „L’événement” în care actrița franco-română Anamaria Vartolomei are rolul principal.

14
/04
/26

Într-o perioadă în care costul vieții continuă să crească, iar domenii esențiale precum educația, sănătatea și protecția socială sunt tot mai afectate de recentele măsuri de austeritate, One World Romania își continuă misiunea de a aduce în fața publicului filme documentare ca puncte de plecare pentru dialoguri necesare despre vremurile în care trăim.

09
/04
/26

Cel mai recent lungmetraj semnat de regizorul Cristian Mungiu, „Fjord”, avându-i în rolurile principale pe actorii nominalizați la Oscar, Sebastian Stan și Renate Reinsve, a fost selectat în competiția oficială a celei de-a 79-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes.

06
/04
/26

Peste 40 de filme documentare vor fi proiectate între 24 și 29 aprilie la Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie și Apollo111 Cinema din București, toate reflectând întocmai lumea în care trăim acum – de la presiunea asupra democrației până la ascensiunea discursurilor extremiste.