Ultimul Zburator, o alternativă la filmele despre Dracula
https://www.ziarulmetropolis.ro/ultimul-zburator-o-alternativa-la-filmele-despre-dracula/

“Ultimul Zburator” intră în cinematografele din Bucureşti şi din ţară pe 7 februarie, când are loc şi premiera filmului, iar povestea are la bază un mit românesc.

Un articol de Monica Andrei|26 ianuarie 2014

Ultimul Zburator” intră în cinematografele din Bucureşti şi din ţară pe 7 februarie, când are loc şi premiera filmului, iar povestea are la bază un mit românesc.

Zburătorul este personaj din mitologia populară românească ce reprezintă un demon erotic. Relatările diverşilor folclorişti arată caracterul oniric al mitului şi susţin, că este o nălucă ce tulbură mintea fetelor de măritat a nevestelor părăsite şi a văduvelor pătimaşe. Intră în casă pe horn, în timpul nopţii şi ia chipul fiinţei dorite de către victimă.

Astfel, se înfiripă o “dragoste” cu deznodământul unui orgasm iluzoriu. Fantoma pleacă înainte de răsăritul soarelui când se transformă în şarpe.

Din însoţirea cu Zburătorul nu se naşte nici dragoste nici viaţă. Dezlănţuirea erotică e plină de patimă: sărută, strânge în braţe, muşcă, frige, uneori chiar omoară.

Nu este un vampir, însă fiinţa vizitată de acest demon îşi pierde cunoştinţa, uneori, sau a doua zi este palidă şi cu vânătăi. Fixaţia erotică e considerată o boală grea denumită boala Zburătorului.

Înţelepciunea populară conţine prin forţa miraculoasă a rostirii magice a descântecelor soluţia pentru însănătoşirea persoanei atinsă de Zburător.

Dacă psihoerotogenia lua proporţii îngrijorătoare, părinţii fetei recurgeau la descântece cu nouă buruiene magice (leurdă, avrămeasă, leuştean, odolean, singer, mătrăgună, iarba ciută, mama pădurii şi iarba zburătorului) se făcea o fiertură unde se spăla fata “bolnavă de dragoste” trei zile succesiv rostindu-se un descântec.

După părerea unor etnologi, Zburătorul simbolizează toate formele de sexualitate, de la aceea puberală până la cea isterică a femeilor care trăiesc numai pentru plăcerile trupeşti. (Romulus Vulcănescu, Mitol. Rom.)

Importanţa acestui mit a fost subliniată de către G. Călinescu în „Istoria Literaturii Române”, unde figurează printre cele patru mituri fundamentale  ale românilor, alături de „Mioriţa”, „Meşterul Manole”, „Traian şi Dochia”, reflecând problema sexualităţii la români. (Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească)

 Ultimul Zburator

Constantin Cojocaru invită toţi fanii la “Ultimul Zburator”

Într-o zi m-a sunat Theo Herghelegiu şi mi-a propus să joc în „Ultimul Zburător” un film făcut din pasiune şi drag. Am acceptat pe loc. Nu era prima dată când jucam într-un film unde nu se punea problema să ridic pretenţii privind onorariul. Jucasem la studenţi, în filme pentru examene de licenţă şi am avut parte de o atmosferă minunată.

Am acceptat rolul din filmul „Ultimul Zburător” pentru că  eram dezamăgit de multă vreme şi nu mi se pare normal că Dracula a ajuns brand de ţară. Avem un folclor bogat în mituri, poveşti, basme, e o sursă inepuizabilă de subiecte pentru scenarii de film de ficţiune, şi nu ştiu de ce, dar simt că este evitată cu premeditare.

Pot să spun acum, că a urmat ceva magic: 10 nopţi de filmare în condiţii teribile, într-un noiembrie friguros ce anunţa că se apropie iarna.  Multe dintre secvenţe se desfăşoară într-un conac părăginit şi părăsit, fără uşi, ferestre, o ruină bună pentru un film fantastic cum e al nostru.

Locul era special prin faptul că avea o luminozitate aparte asfinţitul, dar şi când se iveau zorile. Avem la dispoziţie o rulotă unde ne machiam şi ne încălzeam.

A fost o bucurie în timpul lucrului la film. Oamenii din echipa de filmare erau minunaţi, mă refer la echipa tehnică, dar şi la cea artistică: regizorul, scenaristul, actorii.

Dialogul cu regizorul Ovidiu Georgescu a fost important pentru mine. Modul cum am comunicat pentru a-mi construi personajul, care era lovit fizic şi îmbătrânit, cu un suflet tânăr, o minte briliant şi o inimă largă. Regizorul mi-a oferit confortul şi bucuria înălţării spirituale pe tot parcursul perioadei de filmare.

Aveam de-l interpretat pe Manolică, un fel de şef al Zburătorilor. Acesta avea menirea să menţină şi să ducă mai departe tradiţia şi cuibul lor. Povestea spune că Zburătorul se îndrăgosteşte o dată în viaţă, iar Manolică fusese zburător în tinereţe. În film, personajul meu nu mai are nemurirea, ţine un fel de bar în acel conac, unde fabrică tot felul de lichioruri, e un fel de alchimist.

Pe altă parte, el întreţine lumea zburătorilor şi doreşte ca aceasta să nu dispară. Caută, răscoleşte, cercetează şi găseşte alt zburător care să aibă menirea de a duce mai departe lumea, povestea…. Există o replică spusă des în film despre  “cine duce mai departe povestea?”

Filmul n-a fost făcut din bani publici, ci dintr-un efort colectiv de oameni generoşi care au depus energie şi au avut un crez.

Dacă filmul ar fi avut o sursă de finanţare de la stat sau de la CNC, sigur  nu ne-am fi înţeles atât de bine, nu am fi colaborat, am fi făcut fiţe din cauza vremii, sau am fi inventat motive de boală din cauza condiţiilor vitrege de la filmare. Ne-a unit frumoasa poveste din film şi pentru că am îndrăznit să credem că putem face ceva împreună.

Pe 1 februarie am premiera la Teatrul “Maria Filotti”, unde joc în spectacolul cu piesa “Leonce si Lena” de Georg Buchner, în regia lui Vlad Cristache, după care, plec la Luxemburg unde voi sta două luni, pentru că în teatrul de acolo, voi începe repetiţiile pentru  „L’heure grise” – Agota Kristof.

Nu este prima experienţă în acel teatru, iar Luxemburgul îmi place foarte mult. Aşa că, eu nu voi fi pe 7 februarie la premiera filmului care se va rula în toate cinematografele din Bucureşti şi din ţară.

Prin intermediul Ziarului Metropolis invit toţi fanii mei să vadă o premieră absolută în România pentru că este un film care are la bază un mit şi o tulburătoare  poveste de dragoste: “Ultimul Zburător.”  Veniţi să vedeţi ce n-aţi mai văzut şi o să vă bucuraţi!

Foto cu Ultimul Zburator si Constantin Cojocaru – Cinemagia

20
/12
/22

Echipa care a creat „România Sălbatică”, cel mai mare proiect de film documentar dedicat naturii din țara noastră, face un cadou tuturor iubitorilor de natură înainte de sărbătorile de iarnă: acces gratuit la povestea din spatele realizării documentarului laureat anul acesta cu 3 premii Gopo (Cel mai bun documentar, Cea mai bună muzică originală, Cel mai bun sunet).

19
/12
/22

Colinde, documentare şi concerte extraordinare, transmisiuni în direct de la Vatican și Catedrala Sfântul Iosif, filme și ediții speciale ale emisiunilor consacrate se regăsesc în grila de Crăciun a TVR2 pentru întreaga familie.

19
/12
/22

Filmul de acțiune „Vulturul de Fier II/ Iron Eagle II”, regizat de Sidney J. Furie, va fi difuzat de Warner TV în prima lună a anului viitor. Lungmetrajul va putea fi urmărit la Warner TV pe 27 ianuarie, de la ora 21:00.

19
/12
/22

Bucurie, linişte în suflet, pace, colinde, daruri şi oameni dragi. Mai presus de toate, oameni dragi. Astfel ne dorim cu toţii să întâmpinăm Naşterea Domnului. Cel mai frumos Crăciun e întotdeauna petrecut împreună, în atmosfera caldă de acasă. De acest Crăciun, TVR 1 ne arată că şi cei mai Izolaţi în România au Oameni alături în zi de sărbătoare; că putem fi „diferiţi şi totuşi asumaţi întru Hristos" – ortodocşi şi catolici, în Bucuria credinţei; că generaţii diferite de artişti trăiesc, O dată-n viaţă, emoţia unor întâlniri inedite.

14
/12
/22

O carte fundamentală de teorie a filmului, "Ce este cinematograful?", de André Bazin, a apărut în sfârşit integral în limba română, într-un parteneriat între editurile Polirom şi UNATC Press şi sub coordonarea criticului şi profesorului Andrei Gorzo. O lectură obligatorie.

29
/11
/22

Cinematografia română se pregăteşte să celebreze în 2023 o sută de ani de la naşterea lui Ion Popescu Gopo, printr-o serie de retrospective cu filmele celebrului cineast, prin expoziţii cu desenele şi afişele operelor sale şi prin lansări de carte.

28
/11
/22

CRONICĂ DE FILM Sunt mari cineaşti la ale căror filme te uiţi pentru a vedea cu ce vin nou şi cum se reinventează (sau dacă reuşesc asta). Şi sunt mari cineaşti care nu mai au nimic de demonstrat şi pe ale căror noi filme le cauţi pentru a regăsi un stil şi un univers artistic care îţi sunt familiare şi în care ştii că te vei simţi confortabil.

15
/11
/22

Ambasada Republicii Cuba în România și Institutul Cervantes din București organizează „Zilele culturii cubaneze la București”, în perioada 21-25 noiembrie.