Un român prea cunoscut
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-rom%c3%a2n-prea-cunoscut/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Încheiem aici cele 60 de portrete ale unor români care, de-a lungul timpului, au devenit cunoscuţi prin faptele lor, atât în ţară cât şi în străinătate.

Un articol de Georgeta Filitti|17 februarie 2018

Cel din urmă e un fiu de țăran sărac, născut în 1918 (i s-a confecționat la un moment dat și o obârșie voievodală) și care, dintr-un motiv nedeslușit a ajuns, de tânăr, în pușcărie. Contactul cu comuniștii închiși i-a schimbat pentru totdeauna rostul vieții. După al doilea război mondial, România se reconfigura: vechea societate era distrusă sistematic și alta, nouă, de inspirație sovietică, îi lua locul. Tânărul ”comunist”, resentimentar, violent și nu lipsit de oarecare vioiciune a spiritului, a ajuns rapid în eșalonul de conducere al țării. A colectivizat lumea satului românesc cu o brutalitate revoluționară care i-a adus laudele alor săi. Încadrat perfect în sistem, contribuind la făurirea și consolidarea temutei poliții politice, Securitatea, el a reușit să se impună încât, la moartea lui Gheorghiu Dej a fost considerat, chiar dacă din motive diferite (unii l-au crezut manevrabil, alții i-au intuit viclenia formidabilă și au înțeles să profite) omul ideal să conducă țara. A făcut-o vreme de 25 de ani. E un răstimp de umbre și de lumini părelnice. Tot ce a însemnat elită politică, culturală, profesională a fost distrus fizic (excepție au rămas colaboraționiștii); s-a creat  nouă clasă conducătoare din persoane cu ”origine sănătoasă” și ”dosar curat”, a cărei viață duplicitară a rămas până azi în mare măsură secretă. Teoretic toți cetățenii erau egali dar ”reprezentanții clasei muncitoare” trebuia să locuiască în foste case boierești sau burgheze, să aibă magazine cu circuit închis, să călătorească în străinătate; ba, spre sfârșitul celor 25 de ani, să fie singurii beneficiari ai banalelor surse de încălzire. Un cult al personalității deșănțat a făcut din acest om de educație sumară un ”geniu al Carpaților”, un mentor politic al lumii întregi. Tot ce alții dobândiseră prin eforturi îndelungate, el a căpătat peste noapte. S-a trezit iscusit vânător, doctor în economie, decident în intimitatea căminelor românești cu privire la numărul copiilor fiecărui cuplu. A fabricat un program ”științific” de hrănire a populației, după ce trăsese admirativ cu ochiul la sistemul național  de înfometare nord corean. Toate domeniile vieții politice, sociale și economice au fost subordonate voinței sale atotputernice. Astăzi e greu de spus unde a fost impactul cel mai nociv. Sistematizarea satelor? Desfigurarea orașelor? Oricum, Bucureștiul rămâne, pe harta lumii, orașul cel mai cumplit afectat, în vreme de pace. În anii ʹ80, 70% din locuitorii lui erau proaspăt veniți de la țară. Amplele șantiere, unde s-a lucrat epuizant, metroul, miile de blocuri-dormitor, Casa Poporului își au utilitatea lor dar, mai ales, gâdilă mândria unor oameni de educație mai mult decât precară. Concomitent, în lumea cu adevărat civilizată realizările erau cu adevărat spectaculoase.

În timpul dictaturii sale s-a modelat o Românie ascultătoare, traumatizată și mai ales înfățișată străinătății ca fiind mereu strâns unită ”în jurul conducătorului iubit”. O propagandă costisitoare, vizite grandioase, decorări cu cele mai valoroase însemne regale sau republicane au lăsat impresia că e vorba de una din marile personalități ale lumii contemporane.

Când falimentul economic bătea la ușă, când întreaga zonă dominată de sovietici se trezea la viață, dictatorul a fost trădat de ai săi.

În dorința bezmetică de a fi mereu originali, românii au reușit atunci, în 1989, să fie fără egali: creștini cucernici, l-au ucis în ziua Nașterii Domnului.

Istoria lui Nicolae Ceaușescu rămâne o pagină de meditație pentru fiecare român, victimă sau profitor al dictaturii sale fără precedent.

08
/12
/15

Actorii Luminiţa Gheorghiu şi Victor Rebengiuc, regizorul Stere Gulea şi directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile au vorbit luni seară, la Teatrul Act, despre „Moromeţii”, celebrul film ai cărui autori principali au fost, despre o posibilă continuare şi despre starea actuală a cinematografiei române.

08
/12
/15

Pufosul oraş Bulgăreşti se pregăteşte de sărbătoare şi, în fiecare casă, bulgăraşii servesc turtă dulce la masă. Vine Crăciunul şi parfumul de ciocolată caldă se simte la fiecare pas. Dar e cineva care se ţine de nas. N-are brad, steluţe sau beteală, nu ştie colinde şi nici artificii nu aprinde! E Sticluş Căpcăunul şi e aproape-aproape să strice Crăciunul!

08
/12
/15

Doi artişti români care au stârnit aprecierea deopotrivă a publicului român, cât şi a celui de peste hotare – dirijorul CRISTIAN MĂCELARU şi pianistul HORIA MIHAIL – se întâlnesc pe scena Sălii Radio, vineri, 11 decembrie (19.00), într-un eveniment în care iubitorii muzicii pot asculta și unul dintre emoționantele concerte semnate de compozitorul rus Serghei Rachmaninov, considerat ultimul mare compozitor romantic.

08
/12
/15

O seară de lectură, organizată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea scriitorului avangardist Gellu Naum, va avea loc miercuri, de la ora 19.00, la Café Verona din Bucureşti.

08
/12
/15

“Ce va fi pe mai departe e, pur şi simplu, voia lui Dumnezeu şi, deci, destin personal. Am filmat inclusiv emisiunile din 30 şi 31 decembrie 2015 şi mă amuz cu tandreţe la gândul că ultima înregistrare are ca subiect o enciclopedie universală a vinului, ca semn de împărtăşire întru bucurie şi nădejde. Cu tot sufletul al domniilor voastre, Dan C.” - Dan C. Mihăilescu a anunţat, pe site-ul său, "decesul" emisiunii "Omul care aduce cartea", pe care a prezentat-o timp de 16 ani, la Pro TV.

07
/12
/15

Am văzut la Sala Nouă a Teatrului de Comedie, lângă Templul Coral din București, într-o seară de noiembrie spectacolul “Cea mai puternică”, un spectacol-laborator condus de Antoaneta Cojocaru, pe un text de August Strindberg (1849-1912), cel mai faimos dramaturg suedez.

07
/12
/15

Lungmetrajul "Brâncuşi din eternitate", de Adrian Popovici, cu Claudiu Bleonţ, Vlad Rădescu, Alexandru Potocean, Iulia Verdeş, Andra Negulescu şi Ioan Andrei Ionescu, va fi prezentat criticilor de film şi membrilor British Academy of Film and Television Arts (BAFTA), la New York şi la Londra.

07
/12
/15

Casa de producție a TVR continuă seria montărilor din dramaturgia contemporană cu această preluare a spectacolului „Gardenia” de Elżbieta Chowaniec, în regia lui Koltai M. Gábor, un tânăr regizor din Budapesta. Patru generații de femei, de aici, din apropiata Cracovia, Polonia, Europa Centrală. O felie de istorie central-europeană; cincizeci de ani infernali, cu vise ce răbufnesc și se sting din nou și din nou, rupturi, ciocniri, înălțări și hemoragii. Un destin transmis de la o generație la alta, printr-o ramură feminină particulară, ca într-o tragedie greacă.

06
/12
/15

Portofoliul seriei de concerte JAZZAJ la ARCUB se completează sâmbătă, 12 decembrie, de la ora 20:00, cu prestația muzicianului considerat de critici „cel mai valoros baterist de jazz al momentului”, Tudor Zaharescu. Jazzman-ul vine la ARCUB Batişte alături de o parte din colaboratorii săi pentru concertul Tudy Zaharescu Jazz & Soul Project.

06
/12
/15

Regizorul Ron Howard („O minte sclipitoare”) aduce, din 4 decembrie, pe marile ecrane aventura „În inima mării”, o ecranizare a best-sellerului omonim semnat de Nathaniel Philbrick despre expediţia vaporului Essex. Dezastrul maritim real l-a inspirat pe Herman Melville să scrie „Moby-Dick”. Însă cartea nu relatează decât jumătate din poveste.