Cei care lucrează în perimetrul Uranus-Rahova sau au afaceri în zonă au mai multă încredere în potenţialul cartierului decât locuitorii acestuia, relevă un websurvey non-probabilistic derulat în perioada 17 iulie-18 august 2020.
Un articol de Liliana Matei|24 noiembrie 2020
Deși apropierea de centru este practic singurul atu major menționat de respondenți, aceștia consideră că dacă zona ar fi „înverzită” și ar găzdui evenimente culturale, ar putea ajunge să reprezinte o atracție a Bucureștiului.
Majoritatea cuvintelor prin care rezidenții, vizitatorii, antreprenorii, lucrătorii și iubitorii cartierului Uranus-Rahova se raportează la acest spațiu sunt negative; praf, mizerie, paragină, mizerie, neîngrijit, abandon, șmecherie, sărăcie, ruină. Însă, în subsidiar, au apărut și mențiuni cu conotații pozitive, în special în legătură cu un trecut nostalgic, cu istoria, amintirile, dar și cu un oarecare potențial al cartierului. Potențialul este sesizat mai degrabă de cei veniți de curând în cartier, decât de cei ce locuiesc sau au prieteni în acest perimetru, iar interesul în reputație și creșterea profilului identitar al zonei le aparține mai ales celor ce au afaceri aici, nu locuitorilor.
Reprezentarea mentală a zonei este construită în jurul reperelor esențiale (Piața de flori, Casa Poporului, Casa Academiei, clădirea The Ark, Palatul Bragadiru și strada restaurantelor, Fabrica de Bere), dar acestea nu sunt văzute ca ancore de dezvoltare locală.
Studiul a investigat opiniile celor ce locuiesc în Uranus-Rahova, lucrează aici sau vin în vizită cu privire la relația pe care o au cu zona amintită și disponibilitatea de a sprijini inițiative culturale sau civice de dezvoltare comunitară. Cercetarea a fost inițiată de un grup de investitori care, acum peste 10 ani, au reabilitat clădirea The Ark (fosta Bursă a mărfurilor, clădire de patrimoniu construită în 1898 după planurile arhitectului italian Giulio Magni și ale faimosului inginer român Anghel Saligny) și au transformat-o într-un pol de regenerare urbană.
Prin acest demers, autorii își doresc să inițieze un proces de consultare publică prin care să identifice acțiunile ce ar putea revigora împrejurimile, pentru a reface un spațiu destructurat ce merită să își recâștige farmecul. Proiectul își propune să găsească instrumentele care să servească nevoii de revigorare civică a zonei, pârghiile de valorificare a tradițiilor locului, soluțiile de reinventare acceptate de rezidenți.
Studiul s-a centrat pe dimensiuni ale calității vieții, aspecte privind viața socială, atitudinea civică, bunăstarea subiectivă, interesul pentru implicare în vecinătate, prețuirea moștenirii culturale, apetența pentru actul cultural, capacitatea de generare și/sau absorbție a schimbării sociale în diferite domenii ale vieții și locuirii, precum și modul în care acestea se articulează și se relaționează pentru a facilita crearea unei comunități armonioase.
Chestionarul a fost aplicat online, pe bază voluntară și s-au primit 522 răspunsuri de la reprezentanți ai unor companii, locuitori sau lucrători din zonă, persoane care cunosc și vizitează zona. Cercetarea a fost realizată în parteneriat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (din cadrul Academiei Române) – institut rezident în zonă și The Ark, elaborată și interpretată de sociologul Bogdan Voicu. Studiul face parte dintr-un proiect mai amplu – Rahova-Uranus. Memorii în capsulă – dedicat cartierului și oportunităților pe care acesta le oferă, derulat de The ARK împreună cu DC Communication, Headvertising, Ivan Pescar Scrumbia Bar și MNAC, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Rezultatele detaliate sunt disponibile aici.
