VIDEO Cum vede Lucian Boia lumea viitorului
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-cum-vede-lucian-boia-lumea-viitorului/

Librăria Humanitas din Cişmigiu a găzduit lansarea volumului „Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine“, de Lucian Boia. La eveniment au fost prezenţi autorul Lucian Boia şi Gabriel Liiceanu.

Un articol de Teodora Gheorghe|15 mai 2013

Librăria Humanitas din Cişmigiu a găzduit lansarea volumului „Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine“, de Lucian Boia. La eveniment au fost prezenţi autorul Lucian Boia şi Gabriel Liiceanu.

Invitaţii serii au vorbit despre lumea occidentală şi despre viitorul omenirii. În contextul actual, a privi spre viitor presupune o mare incertitudine, dar şi o analiză a trecutului. Totuşi, a corela istoria cu prezentul aduce cu sine mai multe dubii decât adevăruri incontestabile. Trăim într-un univers artificializat şi haotic, unde „istoria este accelerată de la o generaţie la alta“, a punctat Lucian Boia.

Citiţi şi: Lucian Boia: „Românii au mai mult cultura compromisului, decât cultura rezistenței“

Autorul a mărturisit că volumul său este o falsă carte despre viitor. Nimeni nu cunoaşte cu adevărat mecanismul istoriei, cu atât mai puţin pe cel al viitorului. Suntem invitaţi, aşadar, să ne folosim creativitatea pentru a ne răspunde la întrebări.

Două certitudini

Gabriel Liiceanu a remarcat spiritul ludic al cărţii. Umorul este arma secretă de care se foloseşte Lucian Boia pentru a zugrăvi, într-un stil „sacadat, gustos şi cu poantă“, o lume occidentalocentristă. Lui Liiceanu i s-a părut că este neobişnuit pentru un istoric să abordeze perspectiva viitorului, şi nu a trecutului. „Dacă nu va fi aşa, va fi cu siguranţă altfel“, a subliniat Liiceanu. Pentru Lucian Boia există doar două mari certitudini. Prima: viitorul lumii va fi dominat de chinezi şi cea de-a doua: va fi foarte cald.

Occidentul se distinge prin faptul că i-a permis omului să devină un demiurg. În timp ce orientalii au produs idei, occidentalii le-au prelucrat, generând invenţii semnificative pentru dezvoltarea civilizaţiei. „Occidentul a inventat ziua de mâine“, a afirmat autorul, subliniind astfel spiritual pragmatic şi întreprinzător al europenilor şi al americanilor.

Foto: Radu Sandovici www.vertizontal.ro

19
/09
/22

Timp de trei luni, din septembrie până în noiembrie, Asociația De Basm, cea mai cunoscută instituție autohtonă ce promovează literatura română contemporană pentru copii și tineret, desfășoară un nou proiect. Este vorba despre MAŞINUŢA DE SCRIS, proiect care își propune să îi apropie pe copii de literatură într-un mod inedit: le oferă un ghid practic de scriere creativă în format digital, îi ajută să creeze ei înșiși povești în cadrul unor ateliere coordonate de scriitori și îi antrenează într-un concurs de scriere care să le dea curaj să se exprime pe o temă care definește noua realitate în care trăiesc – nevoia de solidaritate și de pace.

16
/09
/22

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) a anunțat primii 63 de invitați la ediția din acest an. Lista include nume cunoscute din peste 20 de țări. Alte nume vor fi publicate curând.

16
/09
/22

Sâmbătă, 17 septembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc o întâlnire cu Gabriela Adameșteanu la Librăria Kyralina din București (Str. Biserica Amzei 10), prilejuită de apariția în limba franceză a romanului „Fontana di Trevi” la Editura Gallimard („Fontaine de Trevi”, traducere de Nicolas Cavaillès).

13
/09
/22

Petre Barbu îşi aşteaptă cititorii, joi, 15 septembrie, de la ora 19.00, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, Bucureşti), la o discuţie despre noul său roman, „Vremea tatălui”, publicat de curând în colecția Fiction Ltd. a editurii Polirom.

13
/09
/22

Vineri, 16 septembrie, de la ora 16.00, în prezența lui Gabriel Liiceanu, magazinul Humanitas-Takumi Lipscani 42 se va adăuga lanțului de librării Humanitas. Un parter, trei etaje de cărți și încă un etaj ocupat de Takumi, unul dintre cele mai mari și mai rafinate magazine de cadouri japoneze din Europa. 350 de metri pătrați dedicați cărților și celor mai frumoase cadouri.

09
/09
/22

CENTENAR La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, ne amintim de arta și de universului unui prozator unic. Ziarul Metropolis vă prezintă un dialog de arhivă despre relația scriitorului cu teatrul.

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.