Virgil Nitulescu: Vom ieşi în stradă, dacă e nevoie
https://www.ziarulmetropolis.ro/virgil-nitulescu-vom-iesi-in-strada-daca-e-nevoie/

Proiectul de Hotărâre de Guvern privitor la comasarea Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului şi la trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului a fost deocamdată suspendat, a declarat directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Nitulescu.

Un articol de Petre Ivan|24 decembrie 2013

Proiectul de Hotărâre de Guvern privitor la comasarea Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului şi la trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului a fost deocamdată suspendat, a declarat directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Nitulescu.

Virgil Niţulescu a mai spus că îi mulţumeşte premierului Victor Ponta pentru faptul că a renunţat, pentru moment, la acest proiect.

„Nu în ultimul rând, şi o fac fără niciun fel de ironie, trebuie să mulţumesc domnului prim-ministru pentru că a înţeles să facă un pas înapoi şi să renunţe, aşa cum a spus dumnealui, pentru moment, la acest proiect de hotărâre de guvern”, a declarat Virgil Niţulescu, în timpul unei conferinţe de presă, desfăşurată la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti.

Totodată, Virgil Niţulescu şi-a exprimat speranţa că decizia premierului Victor Ponta va fi una definitivă, în caz contrar, directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti susţinând că este pregătit să treacă la proteste de stradă.

„Eu sper că acest «pentru moment» va fi pentru totdeauna pentru că, o spun cu toată răspunderea, suntem hotărâţi ca, în cazul în care se reia acest proiect de hotărâre a guvernului, să trecem la proteste de stradă şi, în orice caz, să dăm de lucru prietenilor noştri din subordinea domnului general de brigadă Mircea Olaru, de la jandarmerie (…)”, a afirmat Virgil Niţulescu.

De asemenea, Niţulescu a mulţumit personalităţilor şi instituţiilor româneşti şi internaţionale care şi-au manifestat sprijinul faţă de Muzeul Ţăranului Român, ameninţat săptămâna trecută cu pierderea spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv clădirea din Şoseaua Kiseleff, numărul 3.

Dinu C. Giurescu, Vintilă Mihăilescu și Andrei Pleşu au intervenit în favoarea MȚR

Potrivit lui Niţulescu, printre personalităţile care au intervenit public în favoarea Muzeului Ţăranului Român se numără academicianul Dinu C. Giurescu, antropologul Vintilă Mihăilescu, dar şi foşti miniştri ai Culturii, precum Andrei Pleşu, care a contribuit la reînfiinţarea muzeului în 1990, Ion Caramitru, Răzvan Theodorescu, Mona Muscă, Theodor Paleologu, Kelemen Hunor şi Puiu Haşotti.

De asemenea, Virgil Niţulescu l-a nominalizat şi pe fostul ministru al Culturii Daniel Barbu, care „poate ar fi semnat trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului, dar în niciun caz mutarea noastră din acest sediu şi, automat, desfiinţarea muzeului nostru”.

În ceea ce priveşte relaţia dintre Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul „Grigore Antipa”, Virgil Niţulescu a afirmat că aceasta este una de colaborare.

Virgil Nitulescu

El a făcut referire la proiectul „Triunghiul muzeelor”, conceput de cele două instituţii împreună cu Muzeul de Geologie şi Asociaţia Spaţiul Urban din Bucureşti pentru a reconfigura spaţiul urban al Capitalei, după modelul Insulei Muzeelor din Berlin şi al Districtului Muzeelor din Viena.

Preşedintele Traian Băsescu este cel care a făcut publică intenţia premierului Victor Ponta privind comasarea Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului.

Tensiuni Politice

În data de 17 decembrie, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut noului ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român.

După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu. Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, informează Mediafax.

„Comasaţi-le!”, a fost, în schimb, replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

În aceeaşi zi, pe 17 decembrie, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta, directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, spunea că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român s-ar „desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească”, greşeală pe care a făcut-o „cu vădită intenţie” numai „regimul comunist”.

„Am fost informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa».

În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău”, se arăta în scrisoarea deschisă adresată premierului Victor Ponta de Virgil Niţulescu.

Muzeul Ţăranului Român, înființat în 1906

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei.

Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neoromânească” a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

Virgil Nitulescu

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Muzeul Satului a luat ființă în 1936

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti.

Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia.

În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară.

În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român, notează Mediafax.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalaţii, precum şi colecţii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.

Directorul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” este Paulina Popoiu.

Foto cu Virgil Nitulescu și Muzeul Țăranului Român: : dcnews.ro, Mircea Tancău, Ştefan Marinică

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

10
/06
/17

"Sunt mai iubit în lumea întreagă decât în Franţa. Este adevărat. În Franţa, întotdeauna am deranjat", a spus Alain Delon într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca, unde primeşte Premiul pentru întreaga carieră la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

10
/06
/17

Cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu a debutat în forță azi, cu expoziții, ateliere pentru actori și dansatori, seminarii și conferințe. Astfel, Facultatea de Litere şi Arte, Teatrul Gong, Primăria Municipului Sibiu, Hotelul Împăratul Romanilor, Muzeul de Artă Contemporană, Casa de Cultură a Studenților și Librăria Habitus au găzduit lucrări de artă decorativă, pictură și fotografie, iar Dorte Lena Eilers - editor al revistei „Theater der Zeit” - s-a aflat în dialog cu Octavian Saiu.

09
/06
/17

„Mă simt jenată când aud laude”, spune actriţa Tora Vasilescu într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, realizat la Cluj-Napoca. Ea va primi Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), la Gala de închidere care va avea loc sâmbătă seară.

09
/06
/17

Teatrul Metropolis prezintă în luna iunie spectacolul „Secretul doctorului Honigberger” după Mircea Eliade, în regia lui Dragoș Galgoțiu, spectacol ce va face parte din seria teatrală „Misterele Bucureștiului”. Premiera spectacolului va avea loc miercuri 14 iunie 2017,de la ora 19:00.

09
/06
/17

Renumitul regizor, scenarist și producător austriac Ulrich Seidlvine la TIFFcu cel mai nou film al său.Safari va fi proiectat în prezența sa sâmbătă, pe 10 iunie, de la ora 20:30, la Cinema Florin Piersic, și va fi urmat de o discuție despre film.

09
/06
/17

Premieră absolută în România: Marilyn Mazur, Branford Marsalis, Kurt Elling și Stanley Jordan cântă în iulie la Bucharest Jazz Festival. Bucharest Jazz Festival revine între 5 și 9 iulie cu o nouă serie de concerte live în Piața George Enescu. Cele mai originale și creative nume ale jazzului internațional și autohton provoacă publicul bucureștean să descopere universalitatea jazzului.

09
/06
/17

De Staat este o trupă olandeză de rock alternativ, ce a debutat în 2009 cu albumul „Wait for Evolution” și, la scurt timp după aceea, a fost prezentă pe toate scenele importante din Olanda și la festivaluri precum Lowlands și Pinkpop, iar la nivel internațional, la festivalurile Sziget și Glastonbury. În 2013 au lansat albumul „I_CON”, care a primit premiul Edison, cel mai prestigios premiu în materie de muzică din Olanda.

09
/06
/17

CINEPUB prezintă la TIFF Proiecția Specială Să mori rănit din dragoste de viață (regia: Mircea Veroiu), oferă Premiul Publicului în cadrul Zilelor Filmului Românesc și sprijină secțiunea Umbre-Scurtmetraje (Shadows Shorts) prin conceptul creativ al campaniei de promovare si producerea video-ului de promovare.

08
/06
/17

“Karamazovii” de Horia Lovinescu și Dan Micu, în regia Nonei Ciobanu, adaptare a romanului “Frații Karamazovi” de F.M. Dostoievski este cea de-a cincea premieră propusă de Teatrul Mic în această stagiune, după poemul teatral rock, ”Deșteptarea Primăverii” de Frank Wedekind, în regia lui Vlad Cristache și pe muzica live a trupei FiRMA; ”Rendez-vous pe Lună” de Alexandr Galin, în regia lui Gelu Colceag; “Familia Fără Zahăr”, în regia lui Radu Apostol, coproducție cu Centrul de Teatru Educațional Replika și ”Singularity”, coproducție cu Teatrul de Artă București, în regia Marianei Cămarășan.