Vlad Zografi în dialog cu Cristian Tudor Popescu, despre apariția și crizele noilor teorii în știință
https://www.ziarulmetropolis.ro/vlad-zografi-in-dialog-cu-cristian-tudor-popescu-despre-aparitia-si-crizele-noilor-teorii-in-stiinta/

Joi, 13 mai, la ora 19.30, două dintre cărţile din colecţia Știinţă a Editurii Humanitas vor fi ghid pentru un dialog pe care îl vor purta Vlad Zografi, coordonatorul colecţiei, şi Cristian Tudor Popescu.

Un articol de Liliana Matei|12 mai 2021

Volumele „Helgoland. Cum să înțelegem teoria cuantică” de Carlo Rovelli și „Rătăciți printre formule. Cum îi derutează frumusețea pe fizicieni” de Sabine Hossenfelder ne vor ajuta să ne oprim la ultimul secol din istoria fizicii pentru a vedea cum au apărut conceptele pe care se bazează teoria cuantică, dar și cum s-a ajuns la momentele de criză în care entuziasmul dezvoltării de teorii noi pare că merge cu mult înaintea capacității de testare experimentală.

Carlo Rovelli, fizician teoretician cu importante contribuţii în fizica spaţiului şi timpului, și Sabine Hossenfelder, cercetător asociat la Institutul de Studii Avansate din Frankfurt, sunt implicați în cercetările cele mai recente, iar cărțile lor sunt instrumente bune pentru a vedea ce știm și cum știm despre principalele teorii ale fizicii fundamentale, dar și unde ne pot duce ideile care sunt formulate acum.

Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas și pe #HumanitasYouTube. Înregistrarea audio va fi ulterior disponibilă pe #HumanitasSoundcloud.

Istoria prezentată de Carlo Rovelli în „Helgoland. Cum să înțelegem teoria cuantică”: În vara anului 1925, un tânăr fizician pe nume Werner Heisenberg ajungea pe insula Helgoland din Marea Nordului. În acel peisaj arid nu mai suferea de alergie și avea ocazia să se gândească la o problemă pe care nimeni nu reușise s-o lămurească: ce se întâmplă în interiorul atomului? Acolo, pe insula Helgoland, Heisenberg a avut o idee care avea să pună bazele teoriei cuantice, declanșând cea mai profundă revoluție științifică din toate timpurile. Pe cât de mari au fost succesele ei – a adus cu sine tehnologia modernă și energia nucleară –, pe atât de stranii sunt premisele teoriei cuantice și fenomenele pe care le descrie: la scară microscopică, lumea arată cu totul altfel decât o vedem în viața de zi cu zi. Helgoland este povestea nașterii teoriei cuantice și a încercării fizicienilor și filozofilor de a-i înțelege semnificația. Carlo Rovelli prezintă difereritele ei interpretări acumulate vreme de un secol, pentru a ajunge la interpretarea relațională, în care lumea e alcătuită la nivel fundamental din relații și evenimente, nu din substanțe fixe, durabile. La fel ca tot ce ne înconjoară, noi înșine existăm doar prin interacțiunile cu ceilalți, suntem precum reflexiile succesive în oglinzi.

Găsiți cartea în librării și online pe #Libhumanitas aici.​ Răsfoiți aici câteva pagini.

Ce ne spune în plus cartea Sabinei Hossenfelder, „Rătăciți printre formule. Cum îi derutează frumusețea pe fizicieni”: De o jumătate de secol, în fizica fundamentală au apărut o mulțime de idei tentante (supersimetria, corzile etc.), dar nici una n-a fost deocamdată confirmată experimental. Neavând la dispoziție noi date experimentale la energii înalte, fizicienii teoreticieni s-au lăsat călăuziți de simțul lor estetic – o teorie trebuie să fie frumoasă –, ignorând normele de obiectivitate ale cercetării științifice. Asta le reproșează în esență Sabine Hossenfelder, ea însăși fizician teoretician, dezamăgită de starea de fapt din fizica fundamentală.

Rătăciți printre formule e radiografia situației actuale dintr-un domeniu al fizicii – particulele elementare și cosmologia – și, în același timp, o analiză fină a capacității noastre de a cunoaște lumea prin mijloacele abstracte ale matematicii. Din discuțiile Sabinei Hossenfelder cu mari fizicieni (Steven Weinberg, Frank Wilczek, George Ellis, Joseph Polchinski) vedem cât de subiectivi sunt în realitate oamenii de știință, cât de umană e știința, în ciuda imaginii pe care obișnuim să ne-o facem despre ea.

Găsiți cartea în librării și online pe #Libhumanitas aici. Răsfoiți aici câteva pagini.

 

22
/05
/22

„Se estimează că un procent cuprins între 62 și 70% din populația generală se îndoiește într-un moment sau altul din carieră de legitimitatea statutului sau succesului”, afirma psiholoaga cliniciană Pauline Rose Clance în prima parte a anilor `80, când a început să studieze sindromul impostorului.

19
/05
/22

Asociația Bloc Zero a lansat primul număr al revistei de bandă desenată documentară POC!

10
/05
/22

După doi ani (2020 şi 2021), în care Premiile au fost acordate online și transmise în direct pe pagina de Facebook a revistei (cu laureaţii şi membrii juriului intervenind doar în faţa camerelor video), după ce, din motive de pandemie, Premiile au fost amînate din primăvară în toamnă, anul acesta revista noastră va acorda, din nou, Premiile Observator cultural la Teatrul Odeon, marţi, 17 mai, de la ora 19.00.

10
/05
/22

Salonul Internațional de Carte Bookfest, cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă, revine în peisajul evenimentelor culturale din capitală după trei ani de absență pandemică. Peste 100.000 de vizitatori sunt așteptați la ediția din acest an a Bookfest, în perioada 1-5 iunie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo.

18
/04
/22

Cea mai recentă carte a scriitoarei Elena Ferrante, Invențiile ocazionale, a fost publicată recent în traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecției Anansi. World Fiction. Este vorba despre un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare, texte însoțite de o serie de ilustrații ingenioase semnate de Andrea Ucini – un tur de forță vizuală.