Vlad Zografi în dialog cu Cristian Tudor Popescu, despre apariția și crizele noilor teorii în știință
https://www.ziarulmetropolis.ro/vlad-zografi-in-dialog-cu-cristian-tudor-popescu-despre-aparitia-si-crizele-noilor-teorii-in-stiinta/

Joi, 13 mai, la ora 19.30, două dintre cărţile din colecţia Știinţă a Editurii Humanitas vor fi ghid pentru un dialog pe care îl vor purta Vlad Zografi, coordonatorul colecţiei, şi Cristian Tudor Popescu.

Un articol de Liliana Matei|12 mai 2021

Volumele „Helgoland. Cum să înțelegem teoria cuantică” de Carlo Rovelli și „Rătăciți printre formule. Cum îi derutează frumusețea pe fizicieni” de Sabine Hossenfelder ne vor ajuta să ne oprim la ultimul secol din istoria fizicii pentru a vedea cum au apărut conceptele pe care se bazează teoria cuantică, dar și cum s-a ajuns la momentele de criză în care entuziasmul dezvoltării de teorii noi pare că merge cu mult înaintea capacității de testare experimentală.

Carlo Rovelli, fizician teoretician cu importante contribuţii în fizica spaţiului şi timpului, și Sabine Hossenfelder, cercetător asociat la Institutul de Studii Avansate din Frankfurt, sunt implicați în cercetările cele mai recente, iar cărțile lor sunt instrumente bune pentru a vedea ce știm și cum știm despre principalele teorii ale fizicii fundamentale, dar și unde ne pot duce ideile care sunt formulate acum.

Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas și pe #HumanitasYouTube. Înregistrarea audio va fi ulterior disponibilă pe #HumanitasSoundcloud.

Istoria prezentată de Carlo Rovelli în „Helgoland. Cum să înțelegem teoria cuantică”: În vara anului 1925, un tânăr fizician pe nume Werner Heisenberg ajungea pe insula Helgoland din Marea Nordului. În acel peisaj arid nu mai suferea de alergie și avea ocazia să se gândească la o problemă pe care nimeni nu reușise s-o lămurească: ce se întâmplă în interiorul atomului? Acolo, pe insula Helgoland, Heisenberg a avut o idee care avea să pună bazele teoriei cuantice, declanșând cea mai profundă revoluție științifică din toate timpurile. Pe cât de mari au fost succesele ei – a adus cu sine tehnologia modernă și energia nucleară –, pe atât de stranii sunt premisele teoriei cuantice și fenomenele pe care le descrie: la scară microscopică, lumea arată cu totul altfel decât o vedem în viața de zi cu zi. Helgoland este povestea nașterii teoriei cuantice și a încercării fizicienilor și filozofilor de a-i înțelege semnificația. Carlo Rovelli prezintă difereritele ei interpretări acumulate vreme de un secol, pentru a ajunge la interpretarea relațională, în care lumea e alcătuită la nivel fundamental din relații și evenimente, nu din substanțe fixe, durabile. La fel ca tot ce ne înconjoară, noi înșine existăm doar prin interacțiunile cu ceilalți, suntem precum reflexiile succesive în oglinzi.

Găsiți cartea în librării și online pe #Libhumanitas aici.​ Răsfoiți aici câteva pagini.

Ce ne spune în plus cartea Sabinei Hossenfelder, „Rătăciți printre formule. Cum îi derutează frumusețea pe fizicieni”: De o jumătate de secol, în fizica fundamentală au apărut o mulțime de idei tentante (supersimetria, corzile etc.), dar nici una n-a fost deocamdată confirmată experimental. Neavând la dispoziție noi date experimentale la energii înalte, fizicienii teoreticieni s-au lăsat călăuziți de simțul lor estetic – o teorie trebuie să fie frumoasă –, ignorând normele de obiectivitate ale cercetării științifice. Asta le reproșează în esență Sabine Hossenfelder, ea însăși fizician teoretician, dezamăgită de starea de fapt din fizica fundamentală.

Rătăciți printre formule e radiografia situației actuale dintr-un domeniu al fizicii – particulele elementare și cosmologia – și, în același timp, o analiză fină a capacității noastre de a cunoaște lumea prin mijloacele abstracte ale matematicii. Din discuțiile Sabinei Hossenfelder cu mari fizicieni (Steven Weinberg, Frank Wilczek, George Ellis, Joseph Polchinski) vedem cât de subiectivi sunt în realitate oamenii de știință, cât de umană e știința, în ciuda imaginii pe care obișnuim să ne-o facem despre ea.

Găsiți cartea în librării și online pe #Libhumanitas aici. Răsfoiți aici câteva pagini.

 

12
/07
/21

Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment din volumul „Malvinița. Așa se scrie dragostea. Epistolar erotic. parCurs de comunicare creativă” de Eugen Istodor, recent publicat la Editura Polirom.

08
/07
/21

Un portret al excepționalei gânditoare de secol XX, Hannah Arendt, schițat de autoarea americană Hannah Jewell în volumul „100 de femei afurisite. O istorie” (Editura Nemira, 2021, colecția „Orion”).

07
/07
/21

Cum evităm problemele financiare în cuplu? Cum ar trebui economisiți și investiți banii familiei pentru a ajunge la echilibru și prosperitate? Curtea Veche Publishing lansează ghidul de bază pentru orice cuplu aflat la început de drum.

07
/07
/21

Joi, 8 iulie, la ora 18.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), va avea loc o discuție pornind de la „Eu, Tituba, vrăjitoarea neagră din Salem” de Maryse Condé, romanul laureat al Premiului Noii Academii Suedeze pentru Literatură 2018 & Grand Prix Littéraire de la Femme 1986.

06
/07
/21

Miercuri, 7 iulie, la ora 19.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), scriitoarea Simona Antonescu va intra în dialog cu criticul Bogdan Crețu pornind de la romanul „În umbra ei”, apărut recent în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom.

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

01
/07
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI World Fiction într-un format grafic deosebit.

28
/06
/21

„Forma lucrurilor. Alfabetul geometriei”, cartea lui Marco Andreatta publicată recent în colecția Știință, spune povestea geometriei, pe care autorul o descrie drept unul dintre cele mai studiate şi sofisticate sisteme ale gândirii filozofice, capabil să furnizeze interpretări ale lumii în care trăim şi tehnicile de care avem nevoie ca să ne putem împlini aşteptările şi dorinţele. Orientarea în spațiu, perceperea unui obiect prin forma sa, minimizarea distanțelor de deplasare – toate acestea sunt înzestrări geometrice de care ne folosim în viața de zi cu zi.

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).