Astăzi, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Naţional de Istorie a României prezintă publicului trei manuscrise – monumente ale limbii şi culturii române – tipărite în Veacul Luminilor: Cazania lui Varlaam, Îndreptarea legii cu Dumnezeu şi Psaltirea pre versuri tocmită.
Un articol de Petre Ivan|15 ianuarie 2018
Muzeul Național de Istorie a României prezintă publicului, cu ocazia celebrării Zilei Culturii Naționale, trei dintre cele mai importante lucrări ale culturii noastre vechi, tipărite în secolul al XVII-lea, socotit de specialiști drept Veacul Luminilor în Țările Românești Dunărene. Din a doua parte a secolului amintit, se tipăresc adevărate monumente de limbă românească, care au avut menirea de a unifica limba cultă în tot spațiul românesc medieval.
Pravila cea Mare a lui Matei Basarab, cunoscută și sub numele de „Îndreptarea legii cu Dumnezeu. Preavila Sfinților Apostoli“ (Târgovişte, 1652) este o culegere de legi inspirată din Pravila cea Mică de la Govora (1640) și din Pravila lui Vasile Lupu (1646). Reprezintă un îndreptar al credinței ortodoxe datorită conținutului său dogmatic și cultic, dar și un mijloc de apărare a ortodoxismului împotriva cultului catolic și protestant. Deși s-a dorit o îmbinare între mentalul tradițional românesc și rigorile civile și canonice bizantine, au rezultat mai degrabă divergențe cu privire la modalitățile de îndeplinire a ritualurilor existențiale: botezul, căsătoria, moartea. Funcționarea acestora se datora constrângerilor impuse de religie. Normele de drept penal asupra infracțiunilor și pedepselor sunt privite dintr-o perspectivă profund religioasă. Infracțiunea este considerată păcat, iar pedeapsa este privită drept ispășire. Îndreptarea Legii reprezintă a doua ediție aprofundată de culegere de legi juridice, canonice și civile, după Govora (1640), în limba română cu alfabet chirilic, prezentând o viziune teologică cultă într-o manieră adaptată spațiului românesc tradițional.
„Cazania lui Varlaam“ sau „Carte românească de învăţătură la dumenecele preste an și la praznicele împărătești și la svănți mari“ (Iaşi, 1643) este tipărită în limba română cu alfabet chirilic, conținând 506 file ilustrate cu multe gravuri de factură religioasă ortodoxă, precum și frontispicii bogat decorate, viniete, inițiale ornamentale, podoabe de final etc. În Predoslovia adresată de domnitorul Vasile Lupu către pravoslavnicii creștini, se precizează că se oferă „acest dar limbii românești, carte pre limba românească, întăiu de laudă lui Dumnezeu, după aceia, de învățătură și de folos sufletelor pravoslavnici“. În forma sa originală, „Cazania lui Varlaam“ reprezintă un monument al limbii românești literare fiind tipărită într-un stil elevat și pitoresc, cu fraze bogate și expresii plastice, îmbogățind dulcele grai românesc în toate provinciile istorice ale românilor, atât la orașe, cât și la sate.
„Psaltirea pre versuri tocmită“ (Uniev, Polonia, 1673) este tipărită în limba română cu alfabet chirilic și este prelucrată de Dosoftei după traduceri româneşti anterioare, conţinând numeroase pasaje de proză ritmată, respectiv diferite texte şi tâlcuiri ale Psalmilor lui David din Vechiul Testament. Mitropolitul Dosoftei a fost unul dintre cei mai mari cărturari români. A fost iniţiatorul unor activităţi culturale de maximă importanţă, fiind primul poet liric naţional, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător al cărţilor de slujbă în limba română.
MNIR – Muzeul Național de Istorie a României
Accesul în expoziţiile muzeului este gratuit astăzi, programul de vizitare fiind: 09.00 – 17.00.
Foto: Ziua Culturii Naţionale, Cazania lui Varlaam, Îndreptarea legii cu Dumnezeu și Psaltirea pre versuri tocmită – facebook
