Cântăreaţă de operă, de renume mondial, Galina Vişnevskaia, a murit marţi, la domiciliul său din capitala rusă, la vârsta de 86 de ani, a anunţat Centrul de operă din Moscova, înfiinţat de ea, transmit AP şi Eho Moskvî. În epoca sovietică, celebra soprană, împreună cu soţul său, marele violoncelist Mstislav Rostropovici, au sfidat regimul de […]
Un articol de Andrada Văsii|12 decembrie 2012
Cântăreaţă de operă, de renume mondial, Galina Vişnevskaia, a murit marţi, la domiciliul său din capitala rusă, la vârsta de 86 de ani, a anunţat Centrul de operă din Moscova, înfiinţat de ea, transmit AP şi Eho Moskvî.
În epoca sovietică, celebra soprană, împreună cu soţul său, marele violoncelist Mstislav Rostropovici, au sfidat regimul de atunci şi l-au adăpostit la vila lor pe scriitorul disident Aleksandr Soljeniţîn, fapt pentru care au fost privaţi de cetăţenia sovietică, fiind nevoiţi să plece în exil. Însă şi înainte de acest caz, Vişnevskaia şi Rostropovici, care erau căsătoriţi din 1955, făceau uz de celebritatea lor pentru a le veni în ajutor prietenilor aflaţi în dizgraţia autorităţilor.
‘Ei l-au găzduit pe Soljeniţîn în momentul în care el nu avea unde trăi, chiar dacă ştiau că autorităţile nu îi vor mângâia pe umăr pentru aceasta’, a spus Ludmila Alekseeva, fostă disidentă din perioada sovietică, în prezent şefa prestigiosului Grup Helsinki pentru drepturile din Moscova.
După ce Soljeniţîn a fost expulzat din ţară, Vişnevskaia şi Rostropovici au părăsit Uniunea Sovietică, cu cele două fiice ale lor, în 1974. Ei au trăit la Paris şi, apoi, la Washington, şi au fost deposedaţi de cetăţenia sovietică în 1978.
S-au întors în Rusia după prăbuşirea URSS şi s-au implicat în activităţi publice şi de caritate. Rostropovici, care a fost al treilea soţ al Galinei Vişnevskaia, a murit în 2007.
Fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov, cel care i-a redat cetăţenia cuplului Vişnevskaia-Rostropovici în anul 1990, a elogiat disponibilitatea lor de a-i ajuta pe alţii. ‘Ei au fost nişte oameni care nu numai că au excelat în artă, dar şi i-au ajutat pe cei care au avut nevoie’, a spus ex-liderul sovietic.
Vişnevskaia s-a născut în 1926 la Leningrad, azi Sankt-Petersburg. Părinţii săi s-au separat pe când avea cinci ani, fiind crescută de bunica ei. În timpul asediului Leningradului, a rămas în oraşul terorizat de foamete şi bombardamente şi a servit ca voluntar, ajutând la apărarea oraşului de raidurile Luftwaffe.
În anul 1952 intră la Teatrul Bolşoi din Moscova, iar un an mai târziu îşi va face debutul cu rolul Tatianei din ‘Evgheni Oneghin’. Pe scena acestui teatru va cânta timp de douăzeci de ani, interpretând zeci de roluri de soprană în opere ale clasicilor ruşi şi europeni. Regretatul Boris Pokrovski, fost director al Bolşoi, spunea despre Vişnevskaia că are ‘abilităţi extraordinare muzicale şi vocale, farmec teatral, un temperament aprins, naturaleţe pe scenă şi o sinceritate dezarmantă’.
Dmitri Şostakovici, prieten apropiat şi vecin, a scris pentru ea două cicluri de cântece şi o orchestraţie la ‘Cântece şi dansuri ale morţii’ de Musorgski. Benjamin Britten a vrut ca soprana să facă parte din prima versiune a ‘War Requiem’ în 1962, dar autorităţile au împiedicat-o să părăsească Uniunea Sovietică. Vişnevskaia şi-a făcut debutul la Metropolitan Opera în 1961 cu Aida şi a cântat prima Liu din Turandot pe scena La Scala în 1964. În 1966, ea a fost recompensată cu titlul de Artist al Poporului din URSS.
O altă divă a operei ruse, Elena Obrazţova, vorbeşte despre Vişnevskaia ca despre o perfecţionistă.’Tot ce a făcut, a făcut bine’, a afirmat artista, într-o declaraţie pentru RIA Novosti. ‘Ea a fost foarte exigentă cu ea însăşi, nu doar cu ceilalţi’, a adăugat Obrazţova.
Vişnevskaia, care a supravieţuit celor două fiice ale sale, va fi înmormântată vineri la Cimitirul Novodevici din Moscova, alături de soţul ei.
Preşedintele Vladimir Putin a trimis condoleanţe, elogiind cântăreaţa pentru ‘talentul său remarcabil, voinţa puternică, nobleţea şi demnitatea sa’. Şi reprezentantul lui Putin pentru relaţiile internaţionale în domeniul culturii, Mihail Svîdkoi, a deplâns moartea ei ca pe o ‘mare pierdere nu numai pentru Rusia, ci şi pentru cultura lumii’.
Sursa: Agerpres
