Muşatismele lui… Tudor Musatescu / Memoria culturală
http://www.ziarulmetropolis.ro/musatismele-lui-tudor-musatescu-memoria-culturala/

“Nu vreau să mor până nu termin de trăit!”, spunea autorul “muşatismelor”. Tudor Muşatescu, unul dintre cei mai talentaţi dramaturgi şi umorişti români, s-a stins din viaţă într-o zi de 4 noimebrie (1970), la vârsta de 67 de ani.

Un articol de Petre Ivan|4 Noiembrie 2014

Sclipitoarele aforisme ale lui Tudor Musatescu au fost numite admirativ de confraţi „muşatisme”. Termenul s-a conscrat identificându-se cu umorul, ironia fină, paradoxul, săgeata satirică, jocul de cuvinte, asociația lingvistică surprinzătoare, disociația, toate caracterizând fără echivoc spiritul autorului.

Ziarul Metropolis vă prezintă câteva dintre cele mai cunoscute muşatisme:

  • Era atât de zgârcit, încât, noaptea, lătra în curte ca să facă economie de câine.
  • Unii trăiesc gratis, alţii degeaba.
  • De ce prostul e mărginit, când prostia e nemărginită?
  • Bănuitorul se trezeşte înaintea ceasului deşteptător, ca să-l controleze dacă sună exact.
  • Caloriferul stins e mai rece decât frigiderul în funcţiune.
  • Când stai de vorbă cu proştii numai duminica e o adevărată sărbătoare.
  • Fost primar, fost prefect, fost senator, fost ministru, conu Mişu a fost numai fost.
  • Marele cusur al femeilor este că te iubesc, totdeauna, când ai altceva de făcut.
  • E frumos să fii bun, dar trebuie să fii şi bun la ceva.
  • Numai după invidia altora îţi dai seama de propria ta valoare.
  • Dragostea.. Bătăi de inimă pentru dureri de cap. Sentimentul care vine în galop şi dispare în • vârful picioarelor.
  • Femeile nu înşeală, compară.
  • Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa.
  • O plantă care provoacă insomnii unora: laurii altora.

Citiţi şi Tudor Muşatescu, ultimul interviu: „Bătrâneţea? Pur şi simplu o măgărie!“

  • Minciuna premeditată nu mai e chestiune de fantezie, ci de caracter.
  • Adevăraţii cai de cursă nu aleargă pentru premii, ci numai ca să-şi pună sângele în mişcare.
  • În ziua victoriei, nu uita să-ţi aminteşti şi de înfrângerile anterioare.
  • Amintirile unora se numesc remuşcări.
  • Amintirile sunt asemenea cărţilor din biblioteca ta. Cauţi câte una când nu mai ai nimic nou de citit.
  • N-am cerut vieţii nimic. Tot ce am avut, i-am smuls. Şi tot ce n-am avut, mi-a furat.tudor musatescu
  • Viitorul unui om, ca şi al unei lumi, se construieşte, nu se visează.
  • Bănuiala e serviciul de spionaj al oamenilor neînarmaţi pentru viaţă.
  • În fiecare tren al lumii, viaţa circulă pe compartimente.
  • Suntem chit, tinere confrate. Dumneata nu mă cunoşti şi eu nu te recunosc.
  • Când porcul trece de trei sute de kilograme încetează de a fi porc. Devine “exponat”.
  • Uneori te uiţi fără să vezi şi, alteori, vezi fără să te uiţi.
  • Dragostea a murit în clipa când rămâi singur în doi.
  • Numai covoarele se nasc ca să fie călcate în picioare.
  • Cea mai tristă zi a iernii este prima zi de primăvară.
  • De multe ori, vrând să dai pe unul deoparte, îl împingi înainte.
  • Omul acesta a împlinit şaptezeci de ani de când mai bine nu se năştea.
  • Albina e satirică: înţeapă. Eu am umor: pişc.
  • Geniile se nasc rar. În schimb, nu mor niciodată.
  • Fiind atât de preţioasă, viaţa trebuie plătită scump.
  • Înainte de a vedea ce n-au făcut alţii, uită-te bine ce ai făcut tu.

Foto: Tudor Musatescu – Cinemagia

13
/07
/17

Taifas nocturn, cu amintiri, tutun, cafea și voie bună, între doi scriitori ce-au nimerit pe același palier, în prima și ultima vacanță, pe care au petrecut-o împreună, la Techirghiol. În 2017 se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Tudor Arghezi despre care se spunea că era arțăgos cu prietenii și „spurcat la gură” cu străinii.

13
/07
/17

Pe 22 iulie, de la 08:00 la 20:00, găsești în București un workshop de fotografie și explorare urbană, în care afli poveștile orașului de la scriitorul Andrei Crăciun și înveți să faci fotografii de la un profesionist ca Adi Bulboacă.

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

25
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE. „Unul din cei mai mari moraliști ai tuturor timpurilor.” Așa a fost caracterizat imediat după moarte filosoful și eseistul Emil Cioran (1911-1995).

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal. Astăzi de împlinesc 54 de ani de când Maria Tănase, una dintre cele mai mari voci ale muzicii romanesti, nu se mai află printre noi.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

Page 1 of 2312345...1020...Last »