Revedere după 20 de ani: Ultima generaţie de actori români „aleşi pe sprânceană”
https://www.ziarulmetropolis.ro/revedere-dupa-20-de-ani-ultima-generatie-de-actori-romani-alesi-pe-spranceana/

Actorii promoţiei 1992 de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) din Bucureşti – printre care s-au aflat Ilinca Goia, Cristian Iacob, Sorin Cociş şi Silviu Geamănu – şi-au revăzut colegii şi profesorii, marţi, în sala Senatului instituţiei. Întâlnirea emoţionantă a fost prilejuită de sărbătorirea a 20 de ani de la […]

Un articol de |25 septembrie 2012

Actorii promoţiei 1992 de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) din Bucureşti – printre care s-au aflat Ilinca Goia, Cristian Iacob, Sorin Cociş şi Silviu Geamănu – şi-au revăzut colegii şi profesorii, marţi, în sala Senatului instituţiei.

Întâlnirea emoţionantă a fost prilejuită de sărbătorirea a 20 de ani de la absolvire a promoţiei 1992 a catedrei de Arta Actorului – grupele profesorilor Florin Zamfirescu – Doru Ana – Nae Caranfil şi Olga Tudorache – Adrian Pintea – Marcel Iureş.

 

Deşi, aşa cum au mărturisit, mulţi dintre ei se revăd destul de des pe scenă sau cu alte ocazii, evenimentul care i-a reunit a creat emoţii puternice pentru fiecare dintre ei. Profesorii prezenţi au fost Florin Zamfirescu, Victor Rebengiuc, Doru Ana, Nae Caranfil şi Ion Cojar, dar şi rectorul UNATC, Laurenţiu Damian.

Starea de sănătate precară nu i-a permis doamnei Olga Tudorache să participe la această întâlnire şi, din acest motiv, catalogul a fost strigat de actorul Florin Zamfirescu.

„Ne bucurăm că, după atâţia ani, sunteţi alături de şcoală. Cred că şi pentru dumneavoastră înseamnă mult. Vreau să vă spun că şcoala, nu în calitate de instituţie, ci de corpus viu, care se transformă, are nevoie de dumneavoastră”, le-a spus rectorul Laurenţiu Damian.

Mă traversează acum o emoţie la care nu mă aşteptam. Mă simt ca în faţa unui bilanţ. Când am început relaţia noastră, eram cu 24 de ani mai tânăr şi îmi aduc aminte de deschidere, când a vorbit doamna Olga (Tudorache, n.r.), a ţinut discursul, urmată de doamna Berlogea (Ileana Berlogea, n.r.), rectorul de atunci, şi sunt amintiri multe şi frumoase pe care sper să avem răgazul să le depănăm. Noi toţi am traversat o perioadă foarte specială, nu zic dificilă, schimbarea de sistem în România, aşa-zisa Revoluţie, care ne-a prins pe toţi la un loc„, a rememorat Florin Zamfirescu.

Astfel, au răspuns „prezent” foştii studenţi Lioara Bradu, Sorin Cociş, Ilinca Goia, Liliana Pană, Ioana Stoica, Bogdan Vodă, Radu Niculescu, Bianca Brad – despre care la admitere profesorii care făceau parte din comisie au spus că „are soare pe dinţi” -, Anca Dinu, Cristina Buburuz, Constantin Florea, Silviu Geamănu, Cristian Iacob, Mihai Răducu, Constantin Florescu şi Dragoş Ionescu.

Rememoraţi au fost Anton Rizea, fost coleg al celor prezenţi la întânirea de 20 de ani, şi Adrian Pintea, fost profesor al grupei B a catedrei de Arta Actorului, care a fost reprezentat la eveniment de soţia lui, Lavinia.

Florin Zamfirescu a evocat talentul şi personalitatea deosebite ale actorului Anton Rizea, care a încetat din viaţă la vârsta de 49 de ani. „Atunci când merg la Călimăneşti, în Vinerea Mare, să aprind o lumânare, mi-a arătat Ligia, soţia lui, că este uşor să îi afli mormântul, numărând 49 de trepte de când urci. La 49 de ani… 49 de trepte”, a spus Zamfirescu. Tot despre Anton Rizea, Florin Zamfirescu îşi aminteşte că a dat examen de admitere la teatru înainte de ’89, când nu avea încă o diplomă de bacalaureat, şi s-a folosit de diploma surorii sale, al cărei nume l-a şters şi l-a scris în loc pe al său. A fost admis cu nota 10, iar când a ajuns în anul al III-lea a fost deconspirat autorităţilor de un fost coleg de liceu, a fost retras de la cursuri şi a ajuns în închisoare. A fost reînmatriculat abia după Revoluţie, „prin bunăvoinţa domnului Victor Rebengiuc, pe atunci rector al Institutului”.

Vă urez să fiţi sănătoşi de acum înainte, să faceţi cinste celor care v-au învăţat şi, la rândul vostru, să îi învăţaţi pe alţii„, le-a spus actorul Victor Rebengiuc foştilor studenţi.

Aceştia şi-au amintit cu drag de fostul rector, ale cărui reacţii din timpul examenelor le spulberau orice frică. „Am fost alături de studenţi pentru că îmi plăcea tinereţea lor, pasiunea lor de a juca teatru, dorinţa de a juca pe scenă, iar faptul că reacţionam la examene se datorează aceluiaşi sentiment de înţelegere şi de fraternizare cu ei, pentru că nu eram un profesor care să aibă nu ştiu ce pretenţii didactice de la studenţi, ci eram spectatorul lor şi reacţionam la ceea ce mi se dădea”, le-a spus Victor Rebengiuc.

Un discurs plin de umor subtil a ţinut şi profesorul de estetică şi teoria teatrului şi teatrologie Ion Toboşaru. „Întâlnirea cu domniile voastre îmi aminteşte câteodată de experienţa mea didacticoidă de cinci decenii şi jumătate şi de cum încercam ca estetica să fie non-ştiinţă şi să fie de reflexivitate în ceea ce priveşte creaţia scenică. Întâlnirea cu dumneavoastră a însemnat întotdeauna bucuria elocvenţei tăcerii şi întotdeauna locaţia mea într-o retorică care însemna «învăţ învăţând pe ceilalţi»”, le-a spus acesta celor prezenţi.

Actorii promoţiei 1992 a catedrei de Arta Actorului din cadrul UNATC au fost primii studenţi ai lui Doru Ana. Acesta şi-a amintit cu plăcere cum a început experienţa sa didactică, ca urmaş al lui Nae Caranfil, care părăsise ţara, şi în preajma unor studenţi dornici să înveţe, dar şi să facă farse inteligente. „Dacă alte promoţii le mai încurc, pe voi îmi este imposibil, pentru că aţi fost primii”, le-a spus Doru Ana.

Cu lacrimi în ochi, foştii studenţi au depănat amintiri şi despre cel care le-a fost profesor timp de patru ani şi cu care au avut o relaţie deosebită, Adrian Pintea. Cele mai multe amintiri despre fostul actor şi profesor le-a avut tot Florin Zamfirescu, „pentru că el l-a cunoscut primul”. Prima colaborare dintre cei doi a avut loc pe când Pintea era încă „boboc”, „plin de nerv” şi dornic să se afirme. Prietenia celor doi a durat până la moartea lui Adrian Pintea. „Trebuie să vă amintesc cât de mult a însemnat pentru noi artistul Adrian Pintea”, a subliniat Florin Zamfirescu.

Vădit emoţionată, cu mâinile tremurânde, Lavinia Pintea, soţia actorului, a mulţumit pentru invitaţie şi i-a asigurat pe cei prezenţi de sincera apreciere de care s-au bucurat din partea lui Adrian, pe care l-a caracterizat, în primul rând, ca pe un om modest, căruia „nu îi plăcea titulatura pompoasă de profesor universitar”, dar şi ca pe un actor şi un pedagog desăvârşit. La final, toţi cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în cinstea lui Adrian Pintea.

Promoţia 1992 a catedrei de Arta Actorului a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” se numără printre ultimele generaţii de actori „aleşi pe sprânceană” la examenul de admitere, pe vremea când locurile în facultate erau mai puţine decât degetele de la mână, o generaţie instruită de profesori iluştri, care au scris istorie în teatrul şi filmul românesc. După întâlnirea de marţi, din sala Senatului a UNATC, profesorii şi foştii studenţi şi-au continuat poveştile la restaurantul unui hotel de trei stele din Capitală.

Sursa: Mediafax

23
/05
/17

CRONICĂ DE FILM Difuzate în România pe HBO, primele două episoade din noua serie „Twin Peaks”, extrem de aşteptată, ne reintroduc în universul coşmaresc-suprarealist, deopotrivă perturbator şi fascinant, al lui David Lynch.

22
/05
/17

Filmikon & Therapy lansează propunerea de terapie prin film: în fiecare marți, din 23 mai până pe 15 septembrie, Filmikon va prezenta la Therapy o selecție de producții cinematografice, autohtone și internaționale, pe terasa bistro-ului.

22
/05
/17

“─ Ce fel de om este Johnny? îi întreba o fătucă. ─ Aaaaa, păi e un băiat valabil! Nu e încrezut, nu-şi dă aere şi se poartă aşa, modest, ca un om dă rând. ─ Vorbeaţi cu el des? ─ Sigur, în fiecare zi. ─ Şi ce-i spuneaţi? (…)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care continuăm să vă prezentăm câteva povestiri.

22
/05
/17

Un eveniment fără precedent în istoria muzicală a Chinei a avut loc de-a lungul săptămânii trecute: cursurile de Măiestrie Artistică Master Classes Mariana Nicolesco au reunit la Universitatea din Shenzhen, în apropiere de Hong Kong, cele mai proeminente talente din Conservatoarele şi Universităţile Chinei, printre care Beijing, Shanghai, Canton, Hunan, precum şi profesori şi maeştri de canto din întreaga ţară.

22
/05
/17

Se joacă la mall, la Băneasa, la Grand Cinema, nu așa, la Sala Epika, spectacolul „Cina de adio”. Cu Mihai Călin, Ecaterina Ladin și Gigi Ifrim. E o piesă scrisă de Alexandre de la Patellière și Matthieu Delaporte, dramaturgi francezi care ne sunt contemporani (ceea ce o face și un pic, dar doar un pic, prețioasă).

22
/05
/17

Când am trecut de scanerul metalic de la intrarea de la numărul 16, strada Cadet, din cartierul parizian Faubourg-Montmartre, aveam sentimentul vag că ma aflu acolo pentru a descoperi ceva ce în mod obișnuit este rezervat doar câtorva cercuri restrânse. Ce anume, greu de spus. Nu plănuisem ieșirea, Diana, o prietenă apropiată, nu putuse să vină. Nu-i nimic, o descoperire inițiatică, mi-am spus.

22
/05
/17

Într-o zi de 22 mai se năștea actorul britanic Laurence Olivier si se stingeau din viata compozitorul şi dramaturgul german Richard Wagner și scriitorul francez Victor Hugo.

21
/05
/17

,,Nu vă supărați, ați văzut cumva un domn cam atât de înalt care-a trecut pe-aici? Dar dumneavoastră ați văzut? Atât de înalt! Imposibi! Imposibil! Eu cred c-ați văzut, dar nu vreți să-mi spuneți.”

20
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astăzi, când se discută în lumea întreagă soarta Europei ca un tot organic ori ca o aglomerare de state, e interesant să ni-l amintim pe George Ciorănescu (1918-1993), cel care la un moment dat spunea: „Poporul din care mă trag s-a pronunţat totdeauna pentru Europa. Poporul meu posedă deplina maturitate şi întreaga informaţie istoică şi politică pentru a sprijini crearea Europei unite, libere şi democratice”.

19
/05
/17

O fată tânără trăiește o situație nefericită ce pare să nu aibă rezolvare. Orfană de mamă încă din copilărie, eroina noastră își pierde acum tatăl – plecat la război – și rămâne, la vârsta adolescenței, în grija unei mame vitrege, o femeie rea și apucătoare, preocupată doar de viitorul ei și al fetelor sale, Odette și Jeannette. Dar norocul omului e schimbător. Și uite-așa, într-o zi și-o noapte, sub privirea protectoare a unui Înger păzitor – Zâna celor buni la suflet –, lucrurile se îndreaptă și o pornesc pe drumul cel bun, iar lacrimile de supărare se transformă în lacrimi de fericire.

19
/05
/17

Cu ocazia aniversării a 70 de ani a maestrului Gigi Căciuleanu, duminică, 14 mai 2017, a avut loc un eveniment special dedicat artistului, la Teatrul Național “I.L. Caragiale” București şi totodată a fost programat spectacolul D'ale noastre (joi 11 mai 2017).

19
/05
/17

Regizat de Bogdan George Apetri şi cu Ana Ularu în rolul principal, "Periferic" (2010), unul din cele mai de succes debuturi româneşti ale ultimilor ani, este acum disponibil pe platforma gratuită Cinepub.