6 din 49. E bun textul. Şi actorii sunt buni
https://www.ziarulmetropolis.ro/6-din-49-e-bun-textul-si-actorii-sunt-buni/

Alexandru Maftei, cunoscut ca regizor de film („Domnişoara Christina” şi „Bună, ce faci?”) a debutat ca regizor de teatru cu spectacolul „6 din 49”, de Spiró Győrgy (traducerea Zeno Fodor). Se joacă la Teatrul de Artă din Bucureşti, pe Strada Sfântul Ștefan, la numărul 21. Piesa are doar doi actori, dar ce actori! Ţineţi minte aceste nume: Dana Voicu şi Liviu Cheloiu. Ei sunt aceia.

Un articol de Andrei Crăciun|31 ianuarie 2014

Alexandru Maftei, cunoscut ca regizor de film („Domnişoara Christina” şi „Bună, ce faci?”) a debutat ca regizor de teatru cu spectacolul „6 din 49”, de Spiró Győrgy (traducerea Zeno Fodor). Se joacă la Teatrul de Artă din București, pe Strada Sfântul Ștefan, la numărul 21. Piesa are doar doi actori, dar ce actori! Ţineţi minte aceste nume: Dana Voicu şi Liviu Cheloiu. Ei sunt aceia.

Am un telefon oarecum inteligent. Îmi arată, inclusiv, cum e vremea. Are ceva dintr-o epidermă. Sunt, dragi cititori, minus 17 grade la București. E frig și e pustiu pe Strada Sfântul Ștefan. Stau cu telefonul acesta oarecum inteligent în mână, e o seară de joi, se termină încă un ianuarie, ducă-se!

În spate am Teatrul de Artă și în față Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Aici am învățat carte. Mă gândesc: sunt șapte ani de când n-am mai fost în clădirea aceasta. 2007, Dumnezeule!

Timpul n-are, firește, răbdare. Așa cum sunt, melancolic și înghețat, trebuie să intru în Teatrul de Artă. Vreau să văd spectacolul „6 din 49”, trebuie să-l văd. În portofel am un bilet de loterie. Joc, în fiecare joi și în fiecare duminică, aceleași numere de aproape douăzeci de ani. Bineînțeles că n-am câștigat niciodată.

Înspre Caraibe!

Dana Voicu stă într-o bucătărie. Liviu Cheloiu se întoarce acasă, are exact fața care îi trebuie, fața omului venit de la serviciu într-o zi ca asta, poartă un fes pe vârful capului, aidoma președintelui României în vizitele de lucru de altădată. Au trecut 15 minute peste ora 20.

În cealaltă viață, de dincolo de teatru, au fost extrase cele șase numere câștigătoare. Aș vrea să îmi deschid telefonul oarecum inteligent, să intru pe www.loto.ro, să văd că am câștigat, să urc pe scenă și să fac acest anunț, că, gata!, sunt milionar, apoi să plec spre casă, în mahalaua Teilor, și de aici mai departe la aeroport, și mai departe înspre Caraibe, fără să privesc în urmă. Nu se face, însă, să deschizi telefonul în timpul unei reprezentații.

Ce numere or fi fost extrase? Am câștigat? Dar cum să câștig tocmai eu? Cine sunt eu? Sunt alții care merită mai mult! Da, sunt perseverent, consecvent, chiar, ca orice bou, dar alții își joacă numerele de patruzeci poate chiar de cincizeci de ani. Nu, n-am cum să câștig!

Extazul, nebunia

Pe scenă iese la iveală că bărbatul a câștigat la loterie. Peste zece milioane de euro! Cum știm toți de la Manu Chao încoace: viața e o tombolă și uite că…

Încep extazul și nebunia. Se fac planuri, se iau la rând toate scenariile posibile. Vezi cum își face loc, decis, paranoia. Îmi iau un răgaz să mă privesc puțin din exterior. Îmi e milă, îmi e scârbă de mine! De câte ori n-am făcut și eu ca Liviu Cheloiu, în intimitatea propriei realități? Nu mi-am luat și eu, în vis, elicopter? Nu mi-am luat vilă în Iugoslavia (ei, și ce dacă nu mai există Iugoslavia!)?

Nu mai sunt spectacolele de altădată, cu acte vaste, cu multe scene, cu actori în roluri secundare, cu decoruri ample. E mai bine așa: ajung doi oameni la o masă curățând, pe rând, cartofi, ea înnebunind categoric, el păstrându-și calmul relativ.

6 din 49

Dana Voicu şi Liviu Cheloiu, în spectacolul „6 din 49“, de la Teatrul de Artă

Doi săraci, un bărbat și o femeie, uzați într-un nesfârșit război de gherilă domestic, cum se tot întâmplă pe la casele oamenilor.

Reiese, desigur, că biletul a venit prea târziu, că vor fi uciși de Mafie, că le vor fi răpiți copiii (adolescenți!), că îi vor strica banii, că el își va lua amante, dar câte nu reies când imaginația alunecă în demență? Se folosește abundent expresia “tătică-tu”, cu privire, bineînțeles, la tatăl mort al femeii.

Deznodământul

Se râde bine în sală, cum e bine să se râdă la un spectacol. Sunt și mulți copii, iar copiii, mai ales, râd de se prăpădesc! Ei nu sunt indispuși, ei au curaj, ei nu se tem, ei nu joacă încă la loterie.

E bun textul, și actorii sunt buni, arată corespunzător, ca doi oameni care au pierdut partida, regizorul știe să îi pună în valoare, un singur lucru e clar de la început: cum se va termina totul, care va fi deznodământul.

L-am știut de când bărbatul venit de la muncă a intrat pe ușă, încă dinainte să se afle că are două halate de baie, unul vechi de șaptesprezece ani, și unul mai nou, l-am știut, da. N-ați uitat că am în buzunarul hainei de iarnă un bilet la loterie. Cum să nu fie clar ce aș face cu el dacă ar fi câștigător? Firește, nu va fi. Anunț pe această cale că mi-au ieșit două numere din cele patruzeci și nouă.

Spectacolul se termină, ultimele aplauze se opresc, ies în noapte. Toate luminile facultății sunt stinse. Mă urc într-un taxi. Șoferul îmi comunică prompt că da, mă duce la adresă, dar dacă nu e deszăpezită strada să fiu gata și de lopată!, că el a mai a mai dus din ăștia ca mine, dar clientului nu-i pasă dacă el, taximetristul, intră și nu mai poată să iasă din zăpadă, pe client îl doare – textual – în cur!

Vreau să mă întorc în teatru, e prea târziu, taximetristul schimbă într-o treaptă superioară de viteză, deloc artistic, și se îndepărtează de Strada Sfântul Ștefan. Mă surprind gândindu-mă câteva clipe la iluziile în vogă în anul 2007.

Foto din 6 din 49 – Titi Amzăr / Teatrul de Artă Bucureşti

14
/03
/24

Unul dintre cei mai importanți regizori europeni, cunoscut pentru abordarea sa contemporană a pieselor clasice și montările provocatoare din punct de vedere politic și social, Thomas Ostermeier montează pentru prima dată un spectacol în România.

14
/03
/24

Astăzi, pe 14 martie, se împlinesc trei ani de la moartea ei, la Paris, în 2021, atunci când Covidul făcea ravagii și oprise lumea în loc. Avea aproape 90 de ani.

13
/03
/24

În perioada 12-15 martie 2024, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București organizează cea de-a XXV-a ediție a Ușilor Deschise, în cele două sedii ale sale, din Str. Matei Voievod nr. 75-77 și Str. Tudor Arghezi nr. 3b.

13
/03
/24

Gabriel Bebeșelea, unul dintre cei mai bine cotați dirijori români peste hotare, aplaudat în prestigioase săli de concerte ale lumii, ca Auditorium-ul din Barcelona, Musikverein – Viena sau Sala Ceaikovski – Moscova, apreciatul violonist Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder-Voicu pe care are privilegiul de a interpreta, și un program dedicat integral lui Mozart definesc un eveniment de neratat la Sala Radio.

12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

12
/03
/24

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță prelungirea perioadei de desfășurare a ediției din 2024 cu o zi față de datele comunicate inițial.

11
/03
/24

Grupul de Facebook „Mergem la teatru” numără 35.4K de membri la început de martie 2024 și adună, într-o comunitate surprinzător de activă și de entuziastă, paragrafe de opinii pe spectrul larg dintre gust conservator și deschidere față de experiment, underground și fețe noi.

11
/03
/24

Artiștii selectați vor lucra timp de două luni la proiectelor lor, fiind găzduiți în Casa Albastră din satul Șona (jud. Brașov), casă restaurată în 2011 de către Fundația Ștefan Câlția. Proiect co-finanțat de AFCN, Șona AIR abordează modelul rezidențelor individuale, se adresează artiștilor din domenii culturale diverse, atât din România cât și internaționali, și susține […]

11
/03
/24

Un bărbat vrea să-și ajute un prieten aflat la închisoare. Se cunosc din tinerețe și crede că oricine merită o a doua șansă. De aceea, intervine pentru el la partenerul lui de afaceri, în speranța că va fi de acord să-i ofere un job.

07
/03
/24

Pe 8 martie va avea loc primul eveniment al primăverii organizat de Celula de Artă, vernisajul expoziției „Călătoriile Spiritului”, semnată de artista Sorana Scortea. Evenimentul va avea loc începând cu ora 19:00 iar lucrările vor putea fi văzute până pe 7 aprilie, în vitrina Pop Up de la Kulterra Gallery, pe strada Știrbei Vodă nr. 104-106.

05
/03
/24

Aăăă, Mihaela Trofimov este o actriță cu o mare foame pentru joacă, da, chiar așa, pentru joacă. Ăăă, o vedeți la Excelsior, la unteatru, la Brăila, pe scenă, puternică, talentată, expresivă. Ăăă ce voiam să zic? Citiți interviul în formă de alfabet și aflați cum o literă, Ă, descrie de cele mai multe ori starea ei de spirit.

05
/03
/24

Pe data de 5 martie se dă startul unui nou apel deschis în cadrul proiectului Share, Tag or Dye, inițiat și coordonat de către Asociația Fotografică Allkimik, în parteneriat cu Asociația Culturală Marginal. Această inițiativă oferă artiștilor din întreaga lume oportunitatea de a-și împărtăși creațiile și de a se implica într-o experiență colectivă de artă