7 daruri de muzică clasică pentru Crăciun și sărbătorile de iarnă
https://www.ziarulmetropolis.ro/7-daruri-de-muzica-clasica-pentru-craciun-si-sarbatorile-de-iarna/

Dintre multele muzici care vă pot bucura, inspira şi relaxa în această perioadă (parcă cea mai frumoasă dintr-un an cam deloc frumos), vă propunem o selecţie care, sperăm, vă va reaminti câteva compoziţii faimoase dar va şi prilejui descoperirea unor muzici interesante.

Un articol de Cristina Enescu Aky|18 decembrie 2020

Da, sunt lucrări de muzică clasică în această mică selecție pe care v-o prezentăm (una complet subiectivă și deloc exhaustivă), dar de o varietate foarte mare: de la zei ai muzicii clasice de acum câteva secole până la un compozitor de secol 20 și chiar un altul de care poate nici nu ați auzit până acum. În orice caz sperăm să vă bucure aceste compoziții, și să vă inspire să căutați mai des frumusețea și energia splendidă a muzicii clasice – care poate face, de fapt, din orice zi o sărbătoare, iar din sărbătoarea Crăciunului o perioadă încă și mai plină de strălucire.

1. Oratoriul de Crăciun (J.S. Bach – aici găsiți un articol dedicat marelui compozitor german) 

Puține lucrări clasice par atât de profund legate de spiritul Crăciunului precum această capodoperă a lui Bach, din 1734. Este formată din 6 cantate, fiecare având povestea ei inspirată din Nașterea Domnului, dar toate formând deopotrivă și o minunată compoziție unitară. În mod interesant, lucrarea este unul din primele exemple de parodie muzicală, o tehnică ce implica adaptarea unui text nou la o muzică preexistentă – căci, ca o ironie, mare parte din muzica acestui Oratoriu fusese scrisă inițial fără niciun scop religios ci pentru celebrarea zilelor de naștere ale unui cuplu princiar german.

2. Simfonia nr. 1 Winter Daydreams/ Vise de iarnă (P.I. Ceaikovski –  despre care puteți citi aici)

O muzică vie, încântătoare, care nu lasă să se întrevadă nimic din corvoada care a însemnat compunerea ei pentru acest prim star internațional al muzicii rusești. A fost de fapt primul succes notabil al său, care i-a rămas foarte drag și despre care scria mai apoi: „Deși e în multe feluri o lucrare imatură, totuși în mod fundamental are mai multă substanță și este mai bună decât oricare dintre lucările mele de maturitate.”

3. The Messiah (G. F. Handel, despre care puteți citi mai multe aici

Una dintre cele mai iubite compoziții ale lui Handel, The Messiah a fost scrisă într-un avânt creator în doar 3 săptămâni, în 1741. Este una dintre cele mai frecvent interpretate lucrări corale din toată muzica occidentală. Când a scris-o, compozitorul german locuia deja în Anglia, unde descoperise (inițial spre dezamăgirea sa) că publicul nu mai era atât de doritor de operă sau de lucrări în italiană sau germană, ci de compoziții în engleză, preponderent pe teme religioase. Deci s-a conformat… și cu ce succes.

4. Troika, din suita Locotenentul Kijé (S. Prokofiev – puteți citi mai multe despre compozitorul rus aici

O piesă care de fapt nu are legătură cu Crăciunul, dar pe care mulți melomani iubesc să o asculte în această perioadă a sărbătorilor de iarnă. În 1975, muzicianul britanic Greg Lake a folosit ca inspirație această lucrare pentru cel mai cunoscut hit al său, „I Believe în Father Christmas”.

5. L’enfance du Christ: The Shepherds’ Farewell (H. Berlioz)

Se bazează pe fragmentul din Biblie ce descrie fuga Sfintei Familii în Egipt pentru a scăpa de persecuțiile împotriva Pruncului. Berlioz nu a fost religios ca adult, dar a rămas toată viața sensibil la frumusețea muzicii religioase ce îl fascinase în copilărie. Compozițiile lui erau adesea primite cu ostilitate de publicul parizian, care le considera în general cam bizare și disonante – totuși, această lucrare a fost un mare succes, și a primit laude din tot Parisul cu excepția a doar doi critici. De fapt, în timpul vieții sale Berlioz a avut mai multe succese cu muzica religioasă, alte exemple în acest sens fiind Messe solennelle sau Te Deum

6. A Ceremony of Carols (Benjamin Britten)

O lucrare din 1942 pentru cor și harpă, una dintre cele mai populare ale compozitorului, dirijorului și pianistului britanic, o figură centrală a muzicii britanice din secolul trecut. La acea vreme, acompaniamentul cu harpă era un lucru destul de neobișnuit, dar astăzi acestă lucrare face parte din repertoriul standard al acestui instrument – și este totodată una dintre cele mai cunoscute compoziții de Crăciun din repertoriul modern.

7. Santa Claus: Christmas Symphony (William Henry Fry)

Un compozitor mai puțin cunoscut (1813-1864), primul compozitor născut în Statele Unite care a scris o simfonie orchestrală și de asemenea o operă ce a fost pusă în scenă acolo. Această simfonie de Crăciun a fost compusă în 1853 și s-a bucurat de un mare succes la public. Ca o curiozitate, se pare că aici apare prima utilizare a saofonului într-o lucrare orchestrală (instrumentul fusese inventat cu doar un deceniu în urmă și era încă considerat o curiozitate).

Cover foto: www.timeout.com



25
/10
/22

Miercuri, 26 octombrie 2022, de la ora 17.00, la Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov, vă invităm la Recitalul de la ora 5. Evenimentul va fi susținut de Mădălina Bourceanu - soprană, Nicoleta Chirilă - soprană, Aurelia Florian - soprană, Valentina Mărgăraș - soprană, Silvia Micu - soprană, Sonia Hazarian - mezzosoprană, Alexandru Aghenie - bariton, Marian Rește – bas-bariton. La pian îi va acompania Simona Patriche. Prezintă: Simona Manole.

25
/10
/22

Publicul este așteptat miercuri, 26 octombrie, la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu la spectacolul de teatru-jazz "Aproape Înger", în cadrul Sibiu Jazz Festival 2022, o reprezentație ce a rezultat din întâlnirea mai multor orizonturi artistice ce au generat o frescă modernă a realităților pe care omul le trăiește într-un cuplu.

25
/10
/22

Ultima săptămână din luna octombrie aduce pe scena Operei Naționale București titluri celebre din repertoriul universal precum „La Bohème”, „Povestirile lui Hoffmann”, „Peer Gynt & Carmina Burana”, „La Traviata”, dar și „Podul”, o seară de operă româno-bulgară, dedicată împlinirii a celor 30 de ani de prietenie, cooperare și bună vecinătate între Republica Bulgaria și România.

24
/10
/22

Artiștii Filarmonicii „George Enescu” doresc să se prezinte în fața publicului în recitaluri și concerte tematice. Demersul se dorește și unul de popularizare a muzicii clasice în rândurile celor interesați să se apropie de un univers sonor fascinant.

24
/10
/22

Luni, 24 octombrie, de la ora 19,00, publicul român are întâlnire cu soprana Laura Tătulescu şi cu pianista şi compozitoarea Ana Giurgiu-Bondue la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Sala „George Enescu”. În deschidere: lansarea oficială a albumului „Silence”, reunind înregistrări realizate de cele două muziciene în studiourile Radio România, în luna august.

21
/10
/22

După reprezentații inedite, la sfarșit de octombrie, pe scena unor festivaluri de jazz cu tradiție, precum Sibiu Jazz Festival și Ploiești Jazz Festival, Orchestra Națională de Jazz a Franței, aflată într-un tuneu național in România, după o absență de aproape 30 de ani, va susține un concert extraordinar la Palatul Bragadiru din București.

20
/10
/22

În cadrul proiectului Musiques Créatives de France, între 27 octombrie și 1 noiembrie, Orchestra Națională de Jazz a Franței revine în România într-un tuneu la Ploiești (27 octombrie, Filarmonica „Paul Constantinescu”, la Ploiești Jazz Festival), Sibiu (28 octombrie, Filarmonica de Stat, la Sibiu Jazz Festival) și București (1 noiembrie, Palatul Bragadiru).