Ada Solomon, noua președintă executivă a European Women’s Audiovisual Network
https://www.ziarulmetropolis.ro/ada-solomon-noua-presedinta-executiva-a-european-womens-audiovisual-network/

Producătoarea Ada Solomon preia luna aceasta preşedinţia EWA – European Women’s Audiovisual Network de la regizoarea Isabel de Ocampo. Misiunea reţelei este de a încuraja egalitatea de gen pentru femeile care lucrează în domeniul audio-vizual, privind accesul şi oportunităţile de angajare şi finanţare pe plan european.

Un articol de Petre Ivan|13 februarie 2018

Între obiectivele EWA se numără crearea unei comunități puternice a profesionistelor din domeniu, care împărtășesc experiențe și se susțin reciproc, precum și promovarea vizibilității conținutului audio-vizual realizat de femei, în general, și de membrele rețelei, în mod particular.

European Women’s Audiovisual Network acordă anual premii la festivalurile DOK Leipzig, WEMW-Trieste și La Coruña.

Ada Solomon s-a implicat, de-a lungul anilor, în multe dintre activitățile EWA, precum moderarea dezbaterii „Gender Representation in European Films”, în 2014, la Berlin, susținerea unui masterclass la adunarea anuală a membrilor EWA din 2017, iar anul acesta, la Trieste, a participat la schema de mentorat pentru producătoarele de film aflate la început de drum.

Născută în București, Ada Solomon și-a început cariera în publicitate, iar în 1993 a devenit producător de film. În 2004, a pus bazele Hi Film Productions împreună cu Avi Karpick.

A produs și coprodus peste 50 de filme, care însumat au primit peste 180 de premii la festivaluri din întreaga lume. Ada Solomon a coprodus filme în mai mult de 15 țări din Europa, iar peliculele la care a lucrat au fost vândute în peste 50 de teritorii.

De numele Adei se leagă scurtmetraje multi-premiate realizate de Cristian Nemescu („Marilena de la P7”) şi Radu Jude („Lampa cu căciulă”), lungmetrajele de debut ale lui Radu Jude („Cea mai fericită fată din lume”), Răzvan Rădulescu („Felicia, înainte de toate”) şi Paul Negoescu („O lună în Thailanda”), şi documentare realizate de Alexandru Solomon („Kapitalism, reţeta noastră secretă”, „Cold Waves – Război pe calea undelor” și „Ouăle lui Tarzan”).

Ada Solomon este producătorul lungmetrajului „Din dragoste cu cele mai bune intenţii”, semnat de Adrian Sitaru, dublu premiat la Festivalul Internaţional de la Locarno 2011, precum şi al filmelor lui Radu Jude „Toată lumea din familia noastră”, câştigătorul premiului Heart of Sarajevo 2012, al marelui premiu Bayard d’Or şi al premiul pentru cel mai bun actor la Namur IFF, al marelui premiu CinEast IFF, „Aferim!” – selectat în peste 30 de festivaluri şi premiat la Berlin 2015 cu Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor, cu marele trofeu la IndieLisboa, cu premiul FIPRESCI la Jameson CineFest Miskolci, cu premiul publicului la Let’s CEE Film Festival şi Bayard d’Or la Festivalul de Film Francofon de la Namur, şi „Inimi cicatrizate”, recompensat între altele cu premiul special al juriului la Locarno şi Silver Astor – cel mai bun regizor la Mar del Plata Film Festival.

Ea este producătorul lungmetrajului „Poziţia copilului” (2013), în regia lui Călin Peter Netzer, primul lungmetraj românesc recompensat cu Ursul de Aur la Berlin.

A produs filmele de debut ale unor regizor precum Cristi Iftime, Ivana Mladenovic, Ștefan Constantinescu, Adriano Valerio, Federico Bondi și Martha Berman.

În 2013, Ada Solomon a fost laureata premiului Eurimages pentru coproducţie, o distincţie oferită de Academia Europeană de Film care recunoaşte rolul decisiv al coproducţiilor în industria cinematografică din Europa.

Un an mai târziu, a lucrat la coproducţia „Toni Erdmann”, regizată de Maren Ade, filmată România şi nominalizată la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza” a premiilor Oscar 2017.

In ianuarie 2018 a fost distinsă cu Premiul organizației Central European Initiative pentru contribuție la dialogul intercultural in cadrul Festivalului Alpe Adria Trieste.

Ada Solomon este director de distribuţie la microFILM şi inițiatoarea Festivalului Internaţional de Film NexT. Este membră în board-ul Academiei Europene de Film şi coordonator pentru Romania al European Audiovisual Entrepreneurs (EAVE).

Foto: Ada Solomon – Silvie Ghetie

 

19
/02
/16

Pe 16 februarie 2016 s-au decernat premiile Grammy – un eveniment care a polarizat atenția industriei muzicale de pe întregul mapamond, nu doar a celei americane. Iar două dintre albumele premiate cu Grammy se găsesc și în magazinele din România și au fost difuzate în anul 2015 la Radio România Muzical, prilej suplimentar să ne simțim și noi în rând cu lumea.

19
/02
/16

Albumul „George Enescu – Integrala creaţiei pentru pian solo“, în interpretarea Ralucăi Ştirbăţ, a fost desemnat de postul Radio Klassik din Viena „CD-ul săptămânii“ 13-19 februarie. Premiera discografică a casei de discuri germană Hänssler Classic a apărut în octombrie 2015 şi cuprinde toate lucrările pentru pian finalizate de compozitorul George Enescu.

19
/02
/16

“Râzi, plângi, te bucuri, te întristezi. Cineva se joacă de-a viaţa şi de-a moartea cu tine, iar tu râzi, plângi, te bucuri sau te întristezi atunci când ţi se spune s-o faci. ”, spune scriitorul şi dramaturgul Lucian Dan Teodorovici, autorul piesei Unu + unu..., cea de-a şaptea premieră a stagiunii. Premiera va avea loc pe 24 februarie, de la ora 19.30, la Uzina cu Teatru.

19
/02
/16

"Nu este nicio ruşine să te naşti prost. Ruşine e să mori prost." - Marin Sorescu / Astăzi, în ziua în care îl aniversăm pe Constantin Brâncuşi, se împlinesc 80 de ani de la naşterea scriitorului Marin Sorescu, considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani

19
/02
/16

Regizorul de film Cristi Puiu a participat, miercuri seară, la campania "Librar pentru o zi", organizată de Librăria Bizantină din Bucureşti, unde le-a recomandat cititorilor mai multe volume, declarând că vede cărţile ca pe "nişte pietre pe care calci pentru a traversa un pârâu".

18
/02
/16

Maşina de cusut Ileana. Tenişii de Drăgăşani. Bicicleta Pegas şi motoreta Mobra. Salteaua Relaxa. Becul de Fieni. Sunt personajele centrale din „Metrobranding” (2010), un documentar despre obiecte care pot stârni nostalgii şi despre câţiva dintre oamenii care le-au produs.

18
/02
/16

Ceaikovski, Glinka, Rimski-Korsakov, Rahmaninov. Altfel spus, seară de romanțe rusești dedicate operei lui K.I. Șuljenko. Evenimentul va avea loc pe 11 martie, de la ora 17:30, la Centrul Rus de Știință și Cultură.

18
/02
/16

Fúsi e un bărbat de 43 de ani. Timid, introvertit, Fusi habar nu are cum funcționează lumea reală. Plăcerea lui cea mai mare este să stea noaptea în mașină și să sune la postul de radio local pentru a cere piesele preferate. Își petrece serile de vineri la un restaurant thailandez, unde comandă mereu același fel de mâncare. – Aceasta este, pe scurt, povestea din Un munte de virginitate, un film care poate fi vizionat la cinema din 18 martie.

18
/02
/16

În urmă cu 140 de ani, pe 19 februarie 1876, se năştea, la Hobiţa, cel pe care celebra Peggy Guggenheim îl descria ca fiind „jumătate zeu, jumătate ţăran” – marele Constantin Brâncuși. Cu prilejul acestei aniversări importante din calendarul artei moderne, Institutul Cultural Român din Londra organizează, la sediu, un eveniment chiar în ziua nașterii sale, care își propune să pună în valoare mai ales conexiunile britanice ale marelui sculptor.

18
/02
/16

O seară de muzică  vocală barocă este încă o raritate în peisajul vieţii muzicale româneşti.  Este un domeniu accesibil doar celor iniţiaţi, vocal şi stilistic, într-un univers sonor şi expresiv cu totul special. Stagiunea de marţi seara de la Ateneu vă oferă un astfel de recital pe 23 februarie, de la ora 19.oo.

18
/02
/16

Constantin Brâncuşi şi-a petrecut o bună parte din viaţă la Paris. În 1928, Nicolae Titulescu primea, pe malul Senei, o „lecție de Brâncuși”. Genialul sculptor s-a născut într-o zi de 19 februarie (1876), la Hobiţa, în județul Gorj.

18
/02
/16

Într-o zi de 18 februarie se năştea Nikos Kazantzakis, cel mai important și mai tradus scriitor grec al secolului XX. A fost nominalizat de câteva ori la Premiul Nobel și a devenit cunoscut în 1964, după lansarea filmului Zorba grecul, ecranizarea romanului său din 1947, Alexis Zorbas. Tot într-o zi de 18 februarie avea loc prima transmisie de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Română, cu piesa într-un act "Ce ştie satul?" de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Maria Filotti, Ronald Bulfinski şi Victoria Mierlescu.