Alexăndria, istoria ca o poveste
https://www.ziarulmetropolis.ro/alex%c4%83ndria-istoria-ca-o-poveste/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în ţara noastră la 1508 dar setea de cunoaştere, de informare a strămoşilor noştri este o realitate confirmată de existenţa numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanţ, şi anume ”Alexăndria”.

Un articol de Georgeta Filitti|5 februarie 2019

Este istoria eroului legendar Alexandru, regele Macedoniei, compusă în sec. II înainte de Christos. În sec. XIV apare o versiune sârbo-croată după care, la mijlocul sec. XVI, începe să fie transpusă și copiată în limba română. Dintre cele peste 50 de copii, o amintim  pe cea a popii Ioan Românul din Sânpetrul Hunedoarei, fiind cea mai veche ajunsă până la noi și realizată la 1620. Peste aproape 70 de ani, la 1690, moldoveanul Năstase Negrule copiază din nou textul ilustrându-l în plus într-o formă excepțională.

Alexăndria se înscrie printre ”cărțile populare” care sute de ani au ținut loc de lectură unor oameni curioși și cu respect deosebit pentru manuscrisul avut în fața ochilor. Astfel copia lui Negrule păstrează note marginale de tipul: ”la anul 1823, dechemvrie 31, am isprăvit și eu de citit această cărticică a marelui împărat Alexandru Măchidon…, cu adevărat că este de minune” (Ion Cârji, ban); ”să să știe că am citit și eu într-aceste istorii… și foarte mi-a plăcut” (Ștefan Feștilă, 1824, noiemvre 25). În 1831, Iancu Ghibănescu citește manuscrisul și îl roagă pe Dumnezeu să ierte păcatele scriitorului…

Dar care este istoria lui Alexandru Machedon? Într-o narațiune sfătoasă, pe alocuri incertă, povestea curge așa: Darius, împăratul persan, alături de Filip, regele Macedoniei, atacă Egiptul. Regele acestuia, Nectanebo al II-lea, citește în ceară fierbinte că țara îi va fi înfrântă, el să fugă și să se întoarcă întinerit ca s-o salveze. Se duce în Macedonia unde o face pe vraciul și, în absența lui Filip, se culcă cu soția acestuia, Olimpia. Rodul întâlnirii lor e Alexandru. Dar băiatul și-a întârziat venirea pe lume căci tatăl, de față la naștere, nu i-a îngăduit să iasă din pântecele maică-sii decât atunci când zodiile au devenit favorabile. Între timp, Filip se întoarce acasă și îl recunoaște pe Alexandru ca fiu al său. Îl încredințează lui Aristotel spre creștere; în același timp îl instruiește și Nectanebo. Dar cei doi tați mor și Alexandru, la 17 ani, e regele Macedoniei. Cucerește în dreapta și în stânga, Roma, ”țara Engliterii”, ”țara leșească”, Ardealul, ”țara tătărească”, ”țara arăpescă” de pe Marea Neagră. Cruță Ierusalimul, cucerește Babilonul, se războiește cu Darius, împăratul persanilor, și are o întâlnire neobișnuită cu el. Se dă drept propriul său sol, e cinstit de Darius cu vin în cupe de aur. Le bea și paharele le îndeasă în buzunar. Când e recunoscut, fuge și, ca să poată ieși din palat, mituiește portarii cu cupele furate. Cei doi se împacă și Alexandru se căsătorește cu Ruxandra, fiica persanului.

Apoi Alexandru își continuă cuceririle. Ajunge în India, țara lui Por împărat. Se luptă cu acesta, îl învinge. Primește vizita maestrului său, Aristotel și-i dezvăluie taina celor patru ajutoare cu care a cucerit lumea:  limba dulce, judecata dreaptă, iertarea greșelilor, mâna întinsă.

În tot ce întreprinde i se arată prorocul Irimia. Când acesta moare la Ierusalim, Alexandru poruncește să-i fie duse oasele la Alexandria, orașul întemeiat de el pentru a-l scăpa de șerpii care ucideau oamenii acolo.

Invidiat de unii, cu Macedonia râvnită de alții, Alexandru e otrăvit și cere să fie îngropat la Alexandria, nu înainte de a proroci că țara sa se va afla vreme îndelungată sub jugul turcilor.

Alexăndria rămâne o împletire fermecătoare de fapte reale (existența lui Alexandru Macedon și cuceririle lui fabuloase) cu povești din afara timpului său, elemente supranaturale, premoniții, destine împlinite potrivit deslușirilor date de mișcarea astrelor.



09
/10
/23

Ediţia în română a unei cărţi despre legendarul regizor Martin Scorsese şi un volum în engleză scris de Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr despre cinemaul lui Radu Jude sunt două recomandări de lectură pentru această toamnă, pentru cei pasionaţi şi de discursul despre filme, nu doar de vizionarea lor.

07
/10
/23

Romanul „Numele celălalt. Septologie I-II” de Jon Fosse, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din acest an, antologia de proză scurtă „Kiwi, 2023. Trecuturi”, coordonată de Marius Chivu, și cartea pentru copii ,,Mai isteț decât regele” de George Shannon sunt propunerile noastre de lectură pentru mijlocul toamnei.

06
/10
/23

În imprintul Armada de la Nemira, prezent de cinci ani pe piața de profil, sunt publicate cărțile celor mai importanți autori de SF, Fantasy & thriller din lume: George R. R. Martin, Stephen King, Frank Herbert, Ursula K. LeGuin.

29
/09
/23

Atelierele de autocunoaștere prin scris Casa din mine vin în întâmpinarea adolescenților bucureșteni, membri ai trupei de teatru Brainstorming, elevi ai Colegiului Național Bilingv „George Coșbuc”, Colegiul Național „Sfântul Sava”, Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Liceul Teoretic Internațional de Informatică (ICHB) și Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță” din București.

21
/09
/23

Luni, 25 septembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38), George C. Dumitru va intra în dialog cu Bogdan Răileanu și Victor Cobuz, pornind de la romanul „Rupturi”, publicat de curând în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

18
/09
/23

Editura Paul Editions anunță lansarea unei colecții de memorii biografice despre cele mai reprezentative personalități pe care le-a avut țara noastră. Cartea în două volume „Mari Români – La răscruce de veacuri” semnată Nicolae Petrașcu cuprinde o serie de scrieri unice, istorisiri și trăiri adevărate ale autorului. Primul volum apare astăzi, 18 septembrie, iar cel de-al doilea volum se va lansa pe data de 25 septembrie.

17
/09
/23

Raluca Nagy (Cluj-Napoca, 1979) este antropologă şi scriitoare. Din 2005, a publicat texte de popularizare a antropologiei, eseuri și povestiri în majoritatea revistelor culturale din România și în mai multe volume colective. „Despre memoriile femeii și alți dragoni” este cea de-a treia sa carte și prima de non-ficțiune.