„Amadeus” de la Teatrul Metropolis, marele câștigător la Gala UNITER
https://www.ziarulmetropolis.ro/amadeus-de-la-teatrul-metropolis-marele-castigator-la-gala-uniter/

Spectacolul „Amadeus”, în direcţia de scenă a lui Victor Ioan Frunză, de la Teatrul Metropolis din Bucureşti, a fost marele câştigător al celei de-a 25-a ediţii a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfăşurat aseară, pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.

Un articol de Monica Andronescu|9 mai 2017

Cu două dintre cele mai importante premii, câștigate la Gala Premiilor UNITER din acest an – Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal, acordat lui Andrei Huțuleac, și Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016 – „Amadeus” face parte dintr-o frumoasă poveste începută în urmă cu aproape zece ani, când Victor Ioan Frunză a creat acest proiect unic în România: o trupă fără nume, care lucrează și se dezvoltă împreună, punând în scenă capodopere ale literaturii dramatice. E un fenomen unic, viu, puternic. E cel mai coerent program care a existat în teatrul românesc în ultimul deceniu.

Început la fostul Centru Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, el continuă acum la Teatrul Metropolis, căruia îi aduce, iată, primul Premiu pentru Cel mai Bun Spectacol, exact în anul în care împlinește 10 ani de existență. Așa cum, cu decenii în urmă Giorgio Strehler își propunea să aducă în Italia acelei perioade texte valoroase, bine puse în scenă și bine interpretate, în același fel Victor Ioan Frunză are curajul de ani buni să meargă contra curentului sau a curentelor din teatrul nostru, dictate de diverse trenduri și mode, și să-și urmeze coerent și consecvent programul, așa cum a și ținut să sublinieze aseară, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Timișoara, unde a primit Premiul de Excelență. Victor Ioan Frunză a vorbit aseară despre „modele” care domină azi teatrul românesc și despre pericolele care stau în spatele așa-numitei corectitudini politice…

„Amadeus”, pus în scenă la Sala Amfiteatru de la Metropolis, a venit chiar în anul dispariției dramaturgului Peter Shaffer și este un proiect mai vechi de-al lui Victor Ioan Frunză, început în urmă cu mulți ani chiar la Timișoara… Povestea din „Amadeus” pune o problemă chinuitoare: dreptatea lui Dumnezeu. Sau, mai simplu, cum alege Dumnezeu să-și împartă harul. Și aduce față în față două personalități perfect contradictorii: Mozart și Salieri. Cel dintâi, copilul-minune, geniul dezinvolt, nebun, infatuat, răsfățat, dar prin care curge muzica lui Dumnezeu, care transcrie fără ștersături notele dictate de undeva de Sus. Și cel de-al doilea, bărbatul responsabil, care face pact de suferință și asceză cu Dumnezeu, omul bine văzut la Curte, dar a cărui muzică sună chinuit și plictisitor. Aceste două personalități sunt interpretate de Andrei Huțuleac și George Costin. În montarea lui Victor Ioan Frunză, George Costin – un Salieri absolut seducător în disperarea lui stinsă în ură amară, transformată în timp în umor acid – este un fel de… regizor-dirijor care conduce întreaga desfășurare a poveștii și trecerile temporale.

Iar Andrei Huțuleac – premiat aseară cu Premiul pentru Cel mai Bun Actor – îl construiește pe Mozart la limita cu grotescul. Și acolo unde grotescul se oprește începe drama. Aceasta extraordinară flexibilitate și capacitate de a jongla cu veselia nebună și geniul, în fapt de a disimula geniul în veselie nebună dintr-un profund și puternic sentiment al superiorității, transformat astfel în dispreț la adresa unei lumi care nu-l înțelege, este cheia interpretării lui Andrei Huțuleac. Iar felul cum surprinde transformarea lui Mozart din tânărul insolent și jucăuș, care și-l face din prima clipă dușman pe Salieri, în bărbatul distrus de sărăcie și de gânduri negre este desăvârșit. O ironie tristă – marca personală a lui Andrei Huțuleac – îi este firul roșu al interpretării și nu lipsește nici în scenele în care se joacă de-a amorul cu Constanze, nici în cele în care vorbește cu împăratul sau cu mai-marii de la Curte și nici în final, atunci când, disperat și înspăimântat de moarte, vorbește scuipând cuvintele, terorizat de frică, cu masca cea neagră care îi cere Recviemul. E obrăznicia geniului, iar interpretarea lui Andrei Huțuleac îi surprinde nuanțe nebănuite și râsul lui, râsul isteric și straniu îți răsună în urechi multă vreme după ce ai plecat din sala de spectacol.

Premiul pentru cel mai bun spectacol a fost ridicat aseară de actorul George Costin, care a mulțumit directorului George Ivașcu, întregii echipe de la Teatrul Metropolis și lui Victor Ioan Frunză, creatorul trupei din care el face parte încă de la început.

ivascu2

Seara de 8 mai, o seară de primăvară rece la Timișoara, care se pregătește să devină Capitală Culturală Europeană în 2021, s-a încheiat târziu în noapte, cu tradiționala cupă de șampanie, după ce emoțiile concursului s-au stins, după ce ecourile discursurilor – unele mai stufoase, altele mai scurte, după permanentul îndemn al amfitrionului Ion Caramitru – s-au stins și ele, după ce toată lumea a felicitat pe toată lumea.

Laureaţii Galei Premiilor UNITER 2017

Ediţia a XXV-a

Cea de-a XXV-a ediţie a GALEI PREMIILOR UNITER a avut loc luni, 8 mai la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiile pentru anul 2016:

Premiul pentru debut:

Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul Martiri la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu – Secţia Germană

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic:

Biblia Neagră a lui William Blake, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru TV:

Vandalul de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe, coproducţie a Societăţii Române de Televiziune (Casa de Producţie a TVR) – Teatrul UNTEATRU

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar:

Gheorghe Visu pentru rolul Nozdrióv, moşier din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie Bucureşti

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar:

Ana Ciontea pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moşiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie Bucureşti

Premiul pentru critică de teatru:

Doina Papp

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal:

Andrei Huţuleac pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul Amadeus la Teatrul Metropolis Bucureşti

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal:

Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul O intervenţie la Teatrul ACT Bucureşti

Premiul pentru cea mai bună scenografie:

Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului Cafeneaua la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Premiul pentru cea mai bună regie:

Yuri Kordonsky pentru regia spectacolului În adâncuri la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Premiul pentru cel mai bun spectacol:

Amadeus, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti

Nominalizările au fost făcute de un juriu de selecţie alcătuit din criticii de teatru: Monica Andronescu, Alice Georgescu şi Mircea Morariu.

Juriul final, care a desemnat câştigătorii, a fost format din Alexandru Darie – regizor, Luana Drăgoiescu – scenograf, Dana Dogaru – actriţă, Florica Ichim – critic de teatru, Maria Sîrbu – jurnalist cultural.

În cadrul Galei au mai fost acordate: Premiile Senatului UNITER, Premiul oferit de către Preşedintele UNITER, Premiul Mecena, Premiul British Council (premiu găzduit), Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016.

PREMIILE SENATULUI UNITER

Premiu de Excelenţă: VICTOR IOAN FRUNZĂ

Premii pentru întreaga activitate:

Actriţă: MARIANA MIHUŢ

Actor: DIONISIE VITCU

Regizor: SILVIU PURCĂRETE

Scenograf: LUANA DRĂGOIESCU

Critică şi istorie teatrală: MARIANA VOICU

PREMII SPECIALE

Premiul special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile acordat Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 (Manej)

Premiul special acordat scenografei EUGENIA TĂRĂŞESCU-JIANU pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete

Premiul special acordat Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale

Premiul special acordat actriţei IRENE FLAMANN CATALINA pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara

Premiul Preşedintelui: acordat doamnei SIMONA NEUMANN, director executiv al Asociaţiei „Timişoara 2021, Capitală Europeană a Culturii”

Premiul Mecena: acordat domnului MIRCEA STOIAN, conducătorul firmei SC GAUSS SRL

Premiul special British Council (premiu găzduit): acordat doamnei MARINA CONSTANTINESCU, directorul artistic al Festivalului Naţional de Teatru, pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice

Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016, concurs organizat de UNITER sub egida Casei Regale a României:

Masa puterilor noastre de Petre Barbu

Juriul Concursului de dramaturgie „Cea mai bună piesă românească a anului 2016” a fost compus din criticii Marina Constantinescu, Dan C.Mihăilescu şi Marian Popescu.

Vedeți aici toți câștigătorii Galei Premiilor UNITER!

Foto: Andrei Gîndac

21
/02
/16

Testamentele dovedesc respect pentru proprietate dar relevă şi firea omului. De aceea, se transformă în adevărate profile sociale. Am ales patru testamente ale unor bucureşteni, doar destinaţia unuia mai poate fi zărită azi în oraş. Două au fost distruse parţial de comunişti. Unul a rămas de o factură mai specială pentru că grădina lui Dumnezeu e mare.

21
/02
/16

Prezent în secțiunea Forum a celei de-a 66 ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, lungmetrajul “Ilegitim”, în regia lui Adrian Sitaru, a câștigat Premiul C.I.C.A.E  - "Confédération Internationale des Cinémas d’Art et d’Essai" (Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă). În România, “Ilegitim”, în regia lui Adrian Sitaru, va avea premiera pe 18 martie 2016.

20
/02
/16

“Nu-mi fac griji. Cartea va dăinui. Citeşti tot timpul: citeşti în tren, în autobuz. Citeşti în parc. Citeşti când te plimbi şi chiar când faci dragoste poţi să citeşti. Cu computerul este mai greu... ” - Umberto Eco. Unul dintre cei mai mari scriitori contemporani s-a stins din viaţă, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Autorul celebrului roman "Numele trandafirului" avea 84 de ani şi suferea de cancer, conform La Repubblica.

19
/02
/16

La loi du marché / Legea pieţei, filmul prezentat anul trecut în Competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes şi triplu nominalizat anul acesta la Premiile César, va avea premiera în România pe 26 februarie. Distribuit de Independenţa Film.

19
/02
/16

Pe 16 februarie 2016 s-au decernat premiile Grammy – un eveniment care a polarizat atenția industriei muzicale de pe întregul mapamond, nu doar a celei americane. Iar două dintre albumele premiate cu Grammy se găsesc și în magazinele din România și au fost difuzate în anul 2015 la Radio România Muzical, prilej suplimentar să ne simțim și noi în rând cu lumea.

19
/02
/16

Albumul „George Enescu – Integrala creaţiei pentru pian solo“, în interpretarea Ralucăi Ştirbăţ, a fost desemnat de postul Radio Klassik din Viena „CD-ul săptămânii“ 13-19 februarie. Premiera discografică a casei de discuri germană Hänssler Classic a apărut în octombrie 2015 şi cuprinde toate lucrările pentru pian finalizate de compozitorul George Enescu.

19
/02
/16

“Râzi, plângi, te bucuri, te întristezi. Cineva se joacă de-a viaţa şi de-a moartea cu tine, iar tu râzi, plângi, te bucuri sau te întristezi atunci când ţi se spune s-o faci. ”, spune scriitorul şi dramaturgul Lucian Dan Teodorovici, autorul piesei Unu + unu..., cea de-a şaptea premieră a stagiunii. Premiera va avea loc pe 24 februarie, de la ora 19.30, la Uzina cu Teatru.

19
/02
/16

"Nu este nicio ruşine să te naşti prost. Ruşine e să mori prost." - Marin Sorescu / Astăzi, în ziua în care îl aniversăm pe Constantin Brâncuşi, se împlinesc 80 de ani de la naşterea scriitorului Marin Sorescu, considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani

19
/02
/16

Regizorul de film Cristi Puiu a participat, miercuri seară, la campania "Librar pentru o zi", organizată de Librăria Bizantină din Bucureşti, unde le-a recomandat cititorilor mai multe volume, declarând că vede cărţile ca pe "nişte pietre pe care calci pentru a traversa un pârâu".

18
/02
/16

Maşina de cusut Ileana. Tenişii de Drăgăşani. Bicicleta Pegas şi motoreta Mobra. Salteaua Relaxa. Becul de Fieni. Sunt personajele centrale din „Metrobranding” (2010), un documentar despre obiecte care pot stârni nostalgii şi despre câţiva dintre oamenii care le-au produs.

18
/02
/16

Ceaikovski, Glinka, Rimski-Korsakov, Rahmaninov. Altfel spus, seară de romanțe rusești dedicate operei lui K.I. Șuljenko. Evenimentul va avea loc pe 11 martie, de la ora 17:30, la Centrul Rus de Știință și Cultură.

18
/02
/16

Fúsi e un bărbat de 43 de ani. Timid, introvertit, Fusi habar nu are cum funcționează lumea reală. Plăcerea lui cea mai mare este să stea noaptea în mașină și să sune la postul de radio local pentru a cere piesele preferate. Își petrece serile de vineri la un restaurant thailandez, unde comandă mereu același fel de mâncare. – Aceasta este, pe scurt, povestea din Un munte de virginitate, un film care poate fi vizionat la cinema din 18 martie.

18
/02
/16

În urmă cu 140 de ani, pe 19 februarie 1876, se năştea, la Hobiţa, cel pe care celebra Peggy Guggenheim îl descria ca fiind „jumătate zeu, jumătate ţăran” – marele Constantin Brâncuși. Cu prilejul acestei aniversări importante din calendarul artei moderne, Institutul Cultural Român din Londra organizează, la sediu, un eveniment chiar în ziua nașterii sale, care își propune să pună în valoare mai ales conexiunile britanice ale marelui sculptor.