Ambasada Rusiei face o donatie Academiei
https://www.ziarulmetropolis.ro/ambasada-rusiei-face-o-donatie-academiei/

Primele 25 de volume din „Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, un proiect coordonat de profesorul Constantin Barbu şi realizat cu aprobarea lui Vladimir Putin, au fost donate joi Bibliotecii Academiei Române, de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, în prezenţa ambasadorului rus. Donaţia a fost făcută într-un eveniment organizat de Academia Română şi Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, joi, în sala […]

Un articol de Andrada Văsii|23 noiembrie 2012

Primele 25 de volume din „Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, un proiect coordonat de profesorul Constantin Barbu şi realizat cu aprobarea lui Vladimir Putin, au fost donate joi Bibliotecii Academiei Române, de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, în prezenţa ambasadorului rus.

Donaţia a fost făcută într-un eveniment organizat de Academia Română şi Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, joi, în sala de expoziţii „Th. Pallady” a Bibliotecii Academiei Române.

Cu acest prilej a fost vernisată şi expoziţia „Dimitrie Cantemir, un cărturar de tip renascentist”, realizată de Gabriela Dumitrescu.

„Donaţia manuscriselor este făcută de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, aceasta fiind, de altfel, şi cea care a sprijinit imprimarea acestor manuscrise. Academia Română nu a avut niciun rol în reproducerea acestor documente”, a declarat pentru MEDIAFAX, marţi, Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. El a precizat atunci cămanuscrisele lui Dimitrie Cantemir au fost reproduse sub forma unor facsimile, pe hârtie de foarte bună calitate, „întregul merit revenindu-i Universităţii Creştine «Dimitrie Cantemir» şi profesorului Constantin Barbu.

În evenimentul de joi, Oleg Malghinov, ambasadorul rus la Bucureşti, şi-a amintit că, în anul II de facultate, a fost trimis într-o tabără chiar într-un detaşament care se numea „Cantemir”. Malghinov a înmânat celor implicaţi în proiect scrisori de mulţumire din partea preşedintelui Vladimir Putin.

 „Acest proiect arată că relaţiile dintre ţările noastre pot fi bune, pot fi reuşite”, a adăugat ambasadorul.

Ionel Haiduc a mai spus că aceasta este o primă serie de manuscrise recuperate de România sub formă de facsimil, dar că, în total, manuscrisele lui Dimitrie Cantemir sunt în număr de aproximativ 100, cele mai multe aflându-se în prezent în arhivele ruseşti, dar şi la Istanbul, „doar câteva” dintre acestea regăsindu-se în România. Potrivit lui Haiduc, documentele au fost imprimate cu ajutorul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti şi cu aprobarea lui Vladimir Putin, pe vremea când acesta deţinea funcţia de prim-ministru.

Profesorul Constantin Barbu, cel care a coordonat proiectul „Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, a declarat pentru MEDIAFAX că primele 25 de volume ale acestei serii au apărut într-o ediţie de lux.

„S-au executat patru seturi legate în piele naturală, cu portretul şi semnătura lui Cantemir în aur, tipărite color pe carton de 130 g/mp, cărţile fiind aşezate într-o ladă din lemn de nuc (…). Primul set a fost dăruit excelenţei sale Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse. Un set, primului ministru Medvedev, un set, primului ministru Ponta. Al patrulea set este donat de către Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti Bibliotecii Academiei Române”, a explicat Constantin Barbu.

Acesta a ajuns să scaneze manuscrise şi documentele Cantemir care se află în Rusia cu ajutorul lui Alexander Churilin, ambasador al Federaţiei Ruse în România în perioada 2005 – 2012.

„Graţie strădaniilor ambasadorului Churilin, am primit, prin mai 2009, o scrisoare în care mi se comunica acordul instituţiilor ruse privind facsimilarea manuscriselor şi documentelor Cantemir. Întotdeauna ambasadorul Churilin a vegheat generos la transpunerea în realitate a Marelui Proiect Cantemir”, a explicat Constantin Barbu pentru MEDIAFAX.

Din punct de vedere financiar, proiectul a fost susţinut de Paul Tudor, prin Fundaţia Culturală „Tudor”, care a jucat „rolul statului român”, a mai spus Constantin Barbu. „Eu nu am fost refuzat de nicio instituţie (a statului român, n.r.), au existat doar instituţii care şi-au refuzat lor însele celebritatea”, a explicat acesta.

„Scanările manuscriselor şi documentelor aflate în Rusia durează din 2009. Şi vor mai dura, fiindcă mai sunt, în principal, 13 manuscrise aflate la Sankt Petersburg şi 75 de lăzi cu manuscrise şi documente la Moscova”, a adăugat Constantin Barbu.

Constantin Barbu a prezentat la evenimentul de joi „procesul-verbal” prin care Academia din Berlin l-a propus şi l-a primit ca membru pe Dimitrie Cantemir.

Constantin Barbu s-a născut în 1954. Este absolvent al Facultăţii de Filologie, Universitatea din Craiova (1974-1978), şi a fost bursier al Guvernului francez (1977). A publicat primul articol în revista Ramuri (1975) şi a debutat în Luceafărul şi Bhagavad-Gita, în 1976, 1977.

A publicat prima carte, „Rostirea esenţială. Eseu despre reamintirea Fiinţei”, la editura Scrisul Românesc (1985), cu o prefaţă de Marin Sorescu. Cartea de metafizică a fost primită cu entuziasm şi generozitate de Edgar Papu (în Flacăra), Adrian Marino (în Tribuna), Mihai Şora (în Ramuri). Anton Dumitriu şi Dumitru Stăniloae îi trimit autorului cuvinte cu totul aparte, în scrisori particulare.
Constantin Noica a scris despre Constantin Barbu „C.B. – excepţional de înzestrat pentru lucrări de erudiţie şi istorie literară”, iar Emil Cioran l-a numit „Un complice în cultul Nimicului”. De asemenea, Constantin Barbu este considerat „filosoful tinerei generaţii”.

În 1989 publică „O gramatică a fiinţei” care este, de fapt „Hestia. Încercare de a dezlega imaginea lumii”, fragmente din transsistemul „Marea Traversare a Vidului” (lucrare cuprinzând peste o sută de cărţi; va fi tipărită în 35 de volume). În 1991 la Editura Pontica, publică „Eminescu. Poezie şi nihilism”, teza unui doctorat nesfârşit.

Editează, cel dintâi, „Manuscrisele lui Mihai Eminescu” (în facsimil), un „Corpus eminescianum” şi „Opera transliterată” – proiect din care au apărut deja 25 de volume. Imaginat, la Păltiniş, împreună cu Noica, acesta este cosiderat cel mai mare proiect al culturii române. O parte a proiectului a executat-o Academia Română, sub bagheta lui Eugen Simion, în condiţii deosebite.

În 1991 primeşte, la Bruxelles, un premiu internaţional pentru eseul „L’UniVers et le Vers”. A publicat mai multe cărţi de poeme: „Iluzia regală, elegiile Absenţei”, „Versiuni ale vidului”, „Limba distrusă”, „Carte despre singurătate, nebunie şi moarte”. A publicat mai multe cărţi de eseuri: „Autoversiunea inexistibilă”, „Căderea în Cosmos”, „Epékeinatēsousias”. A tipărit cărţi inedite de Cioran, Noica, Eliade. Câteva dintre lucrările sale au fost traduse în italiană, franceză, suedeză, engleză. A editat „Cartea imaginală” Codex Aureus Dacoromanorum, 20 de volume, a publicat peste 100 de volume din „Biblioteca lui Eminescu” şi a publicat „Codul invers. Arhiva înnebunirii şi a uciderii nihilistului Mihai Eminescu, volumele I-XXII”.

Dimitrie Cantemir (1673-1723) poate fi considerat principele cel mai cultivat din ultimul mileniu. Cantemir ştia 11 limbi străine şi opera sa stă scrisă în opt limbi, între care latină, română, rusă, turcă, persană.Cantemir a trăit în două imperii fizice: Poarta Otomană, Imperiul Rus, iar mintea lui a călătorit în patru imperii, adăugând Porţii şi Imperiului Rus, Imperiul Habsburgic (îi scria împăratului în chestiunea Transilvania) şi Imperiul German. Cantemir a fost prinţ moscovit şi Principe al Imperiului German. Totodată, Cantemir a fost membru al Academiei din Berlin.

Manuscrisele lui Cantemir se află în Rusia, România/Moldova, Turcia, Siria, Liban, Vatican, Germania, Franţa, Anglia, SUA, Ucraina, Grecia.

Voltaire proiectase o „Viaţă a lui Cantemir”, Byron îl aminteşte în Don Juan, Schelley îi dedică versuri. În casa ginerelui său cânta Mozart la pian. Graţie lui Antioh Cantemir, cartea despre „Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman” a fost publicată la Londra în engleză. Ea a apărut în franceză la Paris şi în germană la Hamburg. I-a adus celebritate.

Pe de altă parte, Cantemir s-a bucurat de o splendidă posteritate culturală. Cantemir a scris filosofie, proză. Teoria muzicii şi muzică. Ortodox profund, el a scris şi cărţi de religie şi de istorie a religiei. S-a ilustrat în logică şi ştia arhitectură.

Este marele fondator al istoriografiei româneşti: „Hronicul vechimei a Româno-Moldo-Vlahilor”. Între marile sale cărţi, alături de Hronic, se numără: „Istoria ieroglifică”, „Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman”, „Descrierea Moldovei”, „Sacro-Sanctae scientiae indepingibilis Imago”, „Institutio logices” şi „Compendiolum universa e Logices institutiones”, „Curanus”, „Istoria Cantacuzinilor şi Brâncovenilor”, „Manifestul persan”, „Cartea cântărilor după muzică turcească”, „Examinarea fizică a monarhiilor”, „Despre conştiinţă”, „De muro Caucaseo”.

 

Sursa: Mediafax

05
/12
/23

„O, ce veste minunată!”, „La Vitleem colo-n jos”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Have Yourself a Merry Little Christmas” sau „Noël”? Cele mai frumoase și mai îndrăgite colinde românești, dar și cântece internaționale de Crăciun vor răsuna pe scena Sălii Radio în luna decembrie, în cadrul a patru concerte extraordinare.

05
/12
/23

EVENIMENT Deschisă din 1 decembrie la Muzeul Național de Artă al României, expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult” dezvăluie arta de dincolo de granițe și formule a celebrului artist originar din România.

05
/12
/23

Cu emoție, bucurie și multă speranță, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” dorește să comunice publicului una din cele mai importante victorii obținute în instanță, legată de însăși identitatea sa instituțională: redobândirea dreptului de administrare asupra Studioului de Teatru Casandra.

05
/12
/23

Dacă printre dorințele pe care vi le stabiliți pentru Noul An se numără mai multe momente de relaxare și seri petrecute cu cei dragi ascultând muzică bună, atunci o idee perfectă ar fi noile abonamente sau bilete la Sala Radio, pentru concertele din perioada ianuarie-martie 2024!

04
/12
/23

Musicalul Hedwig and the Angry Inch, în regia lui Răzvan Mazilu, producţie a Teatrului Stela Popescu, se va juca pentru prima oară pe scena Teatrului Odeon, Sala Majestic, pe 6 decembrie, ora 19.00, în distribuţia Hedwig – Lucian Ionescu, Yitzhak – Ana Maria Ivan, band-ul “The Angry Inch” Johnny Bica (pian) Irina Cărămizaru și Cristina Danu (backing vocal), Andrei Paraschiv (percuție), Ciprian Pop (chitară), Vlad Vedeș (chitară bas).

04
/12
/23

Cu Maya și Elfie - o poveste de Crăciun, în regia şi coregrafia Ioanei Macarie, Teatrul Stela Popescu readuce pe scenă magia lunii decembrie la Sala Mică a Palatului Naţional al Copiilor pe 9 decembrie, cu două reprezentaţii la orele 10 şi 11,30 şi la Sala Mare a Palatului Naţional al Copiilor pe 13 decembrie.

04
/12
/23

Bogdan Mihai Simion, artist, culegător de muzică tradițională și lăutar, unul dintre ultimii cântăreți la cobză din România și realizatoarea Radio România Cultural, Maria Balabaș, cunoscută în special pentru conceptul original al emisiunii Dimineața Crossover, vă invită, din 18 decembrie, de la ora 14.00,  la Radio România Cultural, într-o lume cu personajele arhetipale din societatea secolelor trecute, căutând conexiuni cu lumea contemporană.

04
/12
/23

Începutul lunii decembrie aduce primele concerte din turneul de lansare al noilor albume Alternativ Quartet — Deocamdată suntem / Departe de solstiţiu. Acestea vor avea loc pe 5 decembrie la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, pe 8 decembrie la Palatul Culturii din Iaşi, şi pe 14 decembrie la Casa Tranzit din Cluj-Napoca.

04
/12
/23

Turneul Național ”Duelul Viorilor” a început cu un concert sold out la Ateneul Român din București. În fața unei săli arhipline, violoniștii Liviu Prunaru, din echipa Stradivari și Gabriel Croitoru, din echipa Guarneri, arbitrați de pianistul Horia Mihail, au susținut sâmbătă, 3 decembrie, prima rundă din Duelul Viorilor.

04
/12
/23

Începutul ultimei luni a anului aduce pe scena operei din București un spectacol al Studioului Experimental în Artele Spectacolului Muzical ,,Ludovic Spiess” (DescOperă La Traviata), conferințele operei (Scena Gândirii îl va avea ca invitat pe președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop), două titluri de operă (La Traviata de Giuseppe Verdi și Lohengrin de Richard Wagner) și un balet (Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski).

01
/12
/23

La sfârșit de an, Teatrul Metropolis vă propune spectacole-cadouri memorabile, multe deja consacrate, câteva noi și proaspete – toate, povești care sperăm că vă vor oferi experiența unor seri de poveste în cele două săli din strada Mihai Eminescu 89.