Andrei Marga vorbeste despre traducerile din Romania
https://www.ziarulmetropolis.ro/andrei-marga-vorbeste-despre-traducerile-din-romania/

Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga, a afirmat miercuri că în România se traduce puţin şi a salutat în consecinţă lansarea volumului al cincilea din seria „Opere” de W. Shakespeare apărut la Editura Tracus Arte.   În ceea ce priveşte operele lui Shakespeare „stăm încă bine”, mai gravă fiind situaţia traducerilor din Nietzsche şi […]

Un articol de Andrada Văsii|6 decembrie 2012

Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga, a afirmat miercuri că în România se traduce puţin şi a salutat în consecinţă lansarea volumului al cincilea din seria „Opere” de W. Shakespeare apărut la Editura Tracus Arte.

 

În ceea ce priveşte operele lui Shakespeare „stăm încă bine”, mai gravă fiind situaţia traducerilor din Nietzsche şi Kierkegaard, acestea fiind învechite sau neexistând, a spus Marga.

Prezent la lansarea volumului care cuprinde operele lui Shakespeare „Negustorul din Veneţia”, „Troilus şi Cresida” şi „Timon din Atena”, el a salutat prestaţia traducătorilor, apreciind drept „o încântare să vedem noi traduceri în literatura română”.

Potrivit preşedintelui ICR, instituţia pe care o conduce va trebui să facă ceva mai mult pentru traducători, care „au fost neglijaţi în ultimii 10 ani” şi va milita pentru „exportarea” traducerilor româneşti.

Traducerea volumului al cincilea din seria „Opere” de W. Shakespeare a fost realizată de un colectiv de traducători coordonat de prof. George Volceanov („Negustorul din Veneţia” – traducere şi note de Horia Gârbea; „Troilus şi Cresida” – traducere de Lucia Verona, note de George Volceanov; „Timon din Atena” – traducere şi note de George Volceanov).

La lansare, directorul editurii Tracus Arte, dr. Ioan Cristescu, a afirmat că a decis să publice Shakespeare dat fiind faptul că studenţii săi la teatru nu aveau după ce să studieze.

Traducătorul George Volceanov a afirmat că noua traducere Shakespeare, „fluentă şi cursivă”, a devenit necesară din raţiunea înnoirii limbajului, a autocenzurii asumate de traducătorii din perioada comunistă, dar şi pentru evitarea traducerilor filologice, în proză sau vers liber, care nu au nimic din spiritul Marelui Will.

„Shakespeare a scris pentru scenă, pentru scândură, şi nu pentru bibliotecă”, a spus Volceanov, care a anunţat că proiectul final va cuprinde 15 volume.

„Plăcerea traducerii egalează plăcerea de a scrie note la această carte”, a afirmat vicepreşedintele ICR, Horia Gârbea, care şi-a exprimat speranţa că editorii vor avea posibilitatea financiară să poată termina întregul proiect.

La eveniment a fost prezentă şi traducătoarea Lucia Verona, care şi-a exprimat satisfacţia că „Shakespeare are încă succes”.

Volumul beneficiază de un vast aparat critic cu notele traducătorilor şi prefeţe de Ilie Sîrbulescu, G. Volceanov, Codrin Liviu Cuţitaru şi de coperta lui Mircia Dumitrescu.

Editura Tracus Arte continuă editarea integralei Shakespeare iniţiată de George Volceanov în anul 2010.

Noua serie de autor include şi titluri inedite, atribuite Marelui Will în ultimele decenii şi apărute în prestigioasele ediţii critice Arden, Oxford, Cambridge şi New Penguin. Traducătorii angrenaţi în acest proiect îşi propun realizarea unor versiuni necenzurate din punct de vedere politic, social şi religios şi recuperarea spiritului ludic al unui creator afirmat într-o epocă în care s-au pus bazele industriei divertismentului, al unui autor care a scris în primul rând pentru scenă, pentru lumea teatrului.

În „Negustorul din Veneţia”, „Troilus şi Cresida” şi „Timon din Atena” interesele economice subminează dragostea, prietenia, eroismul, cinstea, patriotismul şi omenia.

Bassanio şi Lorenzo nu sunt doar doi inocenţi îndrăgostiţi, ci şi doi versaţi vânători de zestre, Elena din Troia constituie doar un pretext pentru declanşarea unui război de cucerire iar la Atena, goana după aur şi averi, combinată cu ingratitudinea, duce la mizantropie şi războaie civile.

Sub privirea sceptică, deziluzionată, a unui autor care a ştiut să dejoace vigilenţa cenzurii din epocă, Veneţia, Troia şi Atena devin travestiuri ale Angliei elisabetane şi iacobite.

 

 

Sursa: Agerpres

14
/11
/23

"În lunile octombrie şi noiembrie am stat o lună la Timișoara ca bursier: am primit o bursă de creație Taifas în colaborare cu librăria La Două Bufnițe" - scriitorul Vasile Ernu îşi împărtăşeşte impresiile despre prima ediţie a unui nou festival timişorean.

14
/11
/23

Începând de vineri spectatorii sunt așteptați undeva în (v)estul sălbatic, în România anului 1944 când cel De-al Doilea Război Mondial se apropie de final. WARBOY spune povestea plină de emoție a unui adolescent care, încercând să salveze cei doi cai ai familiei, pornește într-o călătorie inițiatică, traversând peisajul sălbatic al Munților Apuseni.

14
/11
/23

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 15 noiembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Eu cânt și muntele dansează de Irene Solà, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Janei Balacciu Matei, carte distinsă cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene 2020.

14
/11
/23

Documentarul-portret „𝑫𝒆 𝒄𝒆 𝒎𝒂̆ 𝒄𝒉𝒆𝒂𝒎𝒂̆ 𝑵𝒐𝒓𝒂, 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒄𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒖 𝒆 𝒔𝒆𝒏𝒊𝒏” (regie: Carla-Maria Teaha), care o aduce în prim-plan pe una dintre cele mai iubite scriitoare din România, se vede, începând de astăzi, în cinematografele din România, distribuit de Bad Unicorn.

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

13
/11
/23

Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, tată şi fiică, merg înainte cu ediția din acest an a Turneului Național Vioara lui Enescu la sate, în comuna Petriș, județul Arad (17 noiembrie, ora 12.30), la Deva, pe scena Sălii Pro Arte (17 noiembrie, ora 19), la Braşov, la Sala Patria (18 noiembrie, ora 19), cu finalul turneului la Bucureşti, la Sala Radio (21 noiembrie, ora 19).

13
/11
/23

Bucharest Best Comedy Film Festival și-a ales filmul câștigător dintre cele 10 participante în competiție. Marele câștigător este o comedie venită direct din Peru pe marile ecrane din România. Surori vitrege a fost ales în unanimitate de către juriul festivalului, cucerind imediat și publicul participant la Gala de închidere, când a fost anunțat drept marele câștigător.