„Aproape toate genurile sunt neacoperite pe piaţa românească de film” spune regizorul Tudor Giurgiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/aproape-toate-genurile-sunt-neacoperite-pe-piata-romaneasca-de-film-spune-regizorul-tudor-giurgiu/

Regizorul Tudor Giurgiu afirmă că aproape toate genurile sunt neacoperite pe piaţa de film românească şi că el ar face o peliculă de groază „imediat”, dacă ar avea un scenariu bun.   Regizorul Tudor Giurgiu a declarat marţi seară la Târgu Mureş, unde a participat la prezentarea producţiei „Despre oameni şi melci”, că a dorit […]

Un articol de |19 septembrie 2012

Regizorul Tudor Giurgiu afirmă că aproape toate genurile sunt neacoperite pe piaţa de film românească şi că el ar face o peliculă de groază „imediat”, dacă ar avea un scenariu bun.

 

Regizorul Tudor Giurgiu a declarat marţi seară la Târgu Mureş, unde a participat la prezentarea producţiei „Despre oameni şi melci”, că a dorit ca prin acest film să ofere o comedie de calitate publicului românesc, un „cinema comercial de bun-gust”.

El a mai spus că pe piaţă ar putea apărea o diversitate de genuri de cinema, în condiţiile în care se tinde spre depăşirea fazei acelui film „trist” şi „de mizerie”, filmul de autor, care s-a făcut mai mult pentru critici şi nu a avut un mare succes de public, în perioada postdecembristă. Astfel, s-ar putea ca industria de film românesc „să înmugurească”, a declarat Giurgiu.

Ulterior, întrebat ce genuri sunt neacoperite de piaţa de film românească, regizorul a declarat că este vorba de „aproape toate” şi că ar face un film de groază „imediat”, dacă ar avea un scenariu bun.

„O, doamne! O grămadă. Aproape toate. Păi nu se face film istoric, nu se face film pentru copii, care e un gen… În Europa există festivaluri întregi, filme, germanii şi scandinavii sunt foarte tari la filme pentru copii. Film poliţist – ai mai văzut vreunul în ultimii ani? Comedie romantică – s-a încercat anul trecut «Bună, ce faci». După părerea mea, e un film cu calităţi, dar total eşuat, pentru că nu cred că poţi să faci comedie romantică cu actori pe care eu nu-i vedeam potriviţi pentru rolul acela – e părerea mea, să nu fiu mai rău. Eu nu i-am crezut.

Şi mai putem continua – film de groază, film de science fiction. Or, nu toate genurile acestea cer foarte mulţi bani. Adică nişte puşti americani au făcut un film de groază cu 37.000 de dolari şi au reuşit să facă încasări de 6 milioane. Deci totul e să ai idei şi să îndrăzneşti. Mie mi-ar plăcea să fac. Aş face imediat, dacă aş găsi un scenariu foarte bun”, a spus Tudor Giurgiu.

El a dezvăluit că următorul său proiect este un film „trist, în care finalmente e vorba despre un om care moare”, un thriller politic inspirat din realitate, ca şi „Despre oameni şi melci” – care a pornit de la o ştire referitoare la ideea unui lider sindical de la Aro din Câmpulung de a salva uzina obţinând bani din vânzarea de spermă, „idee care însă a murit a doua zi”.

Scenaristul filmului „Despre oameni şi melci” a făcut o ficţiune care porneşte de la un sâmbure de adevăr, a spus el.

Regizorul a precizat că nu a gândit filmul „Despre oameni şi melci” ca „un omagiu” adus lui Mircea Daneliuc, deşi lumea se gândeşte la „Senatorul melcilor”, când vede anumite secvenţe în care joacă Dorel Vişan şi finalul.

„Eu nu l-am gândit în felul acesta, dar, dacă se interpretează aşa, sunt fericit, îl apreciez pe Daneliuc, în «Senatorul melcilor» e foarte bun”, a spus Tudor Giurgiu.

El a explicat că, prin secvenţele legate de concertul lui Michael Jackson de la Bucureşti, a vrut să „localizeze perioada”, mai exact anul 1992, dar şi o stare de spirit, pe care a avut ocazia să o surprindă personal.

„Eu nu eram hotărât dacă 1992 sau 1993 sau 1994 şi, căutând ce s-a întâmplat în România în 1992, am văzut că era perioada post-Caritas, erau alegeri, umbla Mudava prin ţară să vindece oameni şi am văzut că era şi concertul. Or, acela e un moment de care mă leagă foarte multe lucruri, pentru că eram şi fan Michael Jackson şi voiam să ajung la concert şi ţin minte că eram student în anul III, parcă, la Regie şi a venit un coleg al meu care căuta oameni să ajute cameramanii americani care filmau concertul şi acela a fost primul meu job. Am ţinut de cabluri la concert, eram asistent de cameră şi am primit 20 de dolari pentru lucrul la o noapte întreagă şi am fost singurul om care a stat practic între megastar şi primul rând de fete disperate şi practic am filmat – nu-l filmam pe Michael Jackson, ci doar reacţiile fetelor. Şi am avut o oră de concert fabulos, pentru că mă uitam când aşa, când ţineam de cabluri, când mă uitam la fetele acelea absolut isterice. Şi găsind pe internet toate clipurile acestea, am zis că e un document fabulos despre cum eram noi în momentul acela – cu toată reacţia aceasta că se cobora Mesia pe pământ şi toată lumea, toată ţara era cuprinsă de febra aceasta”, a spus el.

Regizorul a adăugat că a constatat că tinerii de 20 de ani care văd filmul „Despre oameni şi melci” nu sunt impresionaţi de partea socială, ci au mai degrabă „o curiozitate maximă” şi „un râs isteric faţă de cum era România în momentul acela”.

„Sunt convins că ei percep mult mai puţin din tot background-ul social care nouă ne e familiar. Dar se uită cu o curiozitate maximă şi cred că au un fel de râs isteric faţă de cum era România în momentul acela. Şi atunci li se pare foarte cool – şi asta am discutat cu mulţi – look-ul actorilor, li se pare foarte comic cum eram noi în momentul acela, când mulţi dintre ei se năşteau sau nu erau încă născuţi. La prima vizionare pe care am făcut-o, am chemat şi oameni foarte tineri şi ei au fost primii care au vorbit şi au spus că li s-a părut foarte bine, dar când i-am întrebat «Ce v-a plăcut?», pe ei nu-i impresiona partea socială, capitalismul, erau strict detalii: de cum era îmbrăcat unul, de ce făcea altul, adică detalii de joc, de decor”, a spus el.

Regizorul Tudor Giurgiu a fost prezent, marţi seară, la Târgu Mureş, alături de actorii Andi Vasluianu şi Ovidiu Crişan, cu ocazia prezentării producţiei „Despre oameni şi melci” la cinematograful Arta.

 

Sursa: Mediafax

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.

26
/05
/17

În perioada 27 mai-3 iunie 2017, Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca organizează cea de a XIV-a ediție a Festivalul Absolvenților „Galactoria”. În cele 8 zile vor avea loc spectacole de teatru susținute de absolvenții școlii și workshopuri conduse de invitații Galei.

26
/05
/17

Prima ediție a LIM – Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat continuă să se desfășoare prin două evenimente importante, ambele organizate în România: cel de-al doilea Workshop din seria LIM și prezentarea celor 16 proiecte selecționate, în fața unui public specializat, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

25
/05
/17

Cea de-a zecea ediție a festivalului TESZT, Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, organizat de Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara, este în plină desfășurare.

25
/05
/17

La cursurile lui Alin Ciupală îmi amintesc că toți voiam să dăm cele mai deștepte răspunsuri la întrebări care ne provocau într-un mare fel. M-am gândit chiar la acele întrebări recent, când cineva, aflând că am terminat Istorie, mi-a replicat banalul ,,înseamnă că ai o memorie bună”. Greșea, omenește.

25
/05
/17

„Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența unor importante personalități din mediul cultural și academic, precum și a Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu.