Bacovia, văzut de 47 de artiști plastici din 19 țări – Un secol de la apariția volumului “Plumb”
https://www.ziarulmetropolis.ro/bacovia-vazut-de-47-de-artisti-plastici-din-19-tari-un-secol-de-la-aparitia-volumului-plumb/

Un număr 47 de artişti plastici din 19 ţări prezintă pe simezele unei expoziţii internaţionale de Ex Libris găzduite de Biblioteca Judeţeană din Bacău 124 de lucrări de grafică inspirate din creaţia lui George Bacovia, la un secol de la apariţia volumului ,,Plumb” aparţinând poetului simbolist român.

Un articol de Petre Ivan|27 noiembrie 2016

Potrivit criticului literar Constantin Călin, cel mai cunoscut exeget al operei și vieții lui George Bacovia, expoziția reconfirmă universalitatea poetului Plumbului și ilustrează imagistic și interesul pe care l-a cunoscut Bacovia în rândul plasticienilor, notează Agerpres.

Peste 300 de creatori plastici l-au ilustrat pe Bacovia și poeziile lui, fie prin desene, fotografii, portrete. A fost și este unul dintre cei mai bine ilustrați poeți din literatura română. De aceea este cu atât mai meritorie aceasta inițiativă, de a adăuga un plus, de a da o nouă valoare poetului și poeziei sale, justificat și numai prin faptul că 47 de artiști din diverse zone ale lumii au citit poezii de Bacovia – Constantin Călin.

Toate lucrările prezentate sunt cuprinse într-un album conceput de plasticianul Ovidiu Petca, ale cărui coperți sunt ilustrate cu Ex Librisuri semnate de Martin R. Baeyns, Lukasz Cywicki și Ilie Boca.

Casa memoriala George Bacovia, Bacău

Casa memoriala George Bacovia, Bacău

George Bacovia, distins în anul 1934 cu Premiul național, este apreciat de critica literară drept cel mai ilustru reprezentant al simbolismului românesc.

Lirica sa, prin poezii reprezentative cum sunt ”Plumb”, ”Scântei galbene”, ”Lacustră”, ”Stanțe burgheze” exprimă nevroze și atitudini halucinante derulate în decorul dezolant al periferiei provinciale. Versurile sale sunt profund originale, creând așa-numita ”atmosferă bacoviană”.

Foto: Plumb, Bacovia, Casa memorială George Bacovia – facebook

19
/12
/21

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?], în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) are plăcerea să anunțe deschiderea a trei noi expoziții și intervenții din seria SIMȚI ~ ALUNECI ~ CÂNȚI la Suprainfinit Gallery, THE INSTITUTE și Switch Lab, sâmbătă, 18 decembrie. De asemenea, în prima expoziție SIMȚI ~ ALUNECI ~ CÂNȚI (1-245), la Combinatul Fondului Plastic, vor avea loc o serie de tururi ghidate.

13
/12
/21

Muzeul Național de Artă al României vă invită la o nouă „Întâlnire la muzeu” marți, 14 decembrie, ora 18.00, cât și la un ghidaj cu tema „Reprezentări ale Nașterii Domnului în Galeria de Artă Europeană”. 

08
/12
/21

MNAC deschide, începând cu 9 decembrie 2021, al doilea sezon expozițional al anului care marchează două decenii de la apariția primului muzeu național de artă contemporană din România.

08
/12
/21

Episodul pilot al Sinestezia, proiectul cultural al Asociației Industrii Creative, s-a încheiat. Pe scurt, acesta a însemnat 5 zile în care 14 artiști au adus arta în fața publicului pe 5 scene, sub forme de manifestare variate și contemporane.

25
/11
/21

Expoziția-eveniment „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” este deschisă vizitatorilor în perioada 14 octombrie 2021 – 6 februarie 2022, la Muzeul Național de Artă al României. Publicul este invitat astfel să redescopere un moment esențial pentru istoria recentă a artei românești și est-europene.

24
/11
/21

În perioada 26-30 noiembrie 2021, la Iași are loc prima ediție a evenimentului Sinestezia. Timp de 5 zile, publicul se va întâlni cu artiști ieșeni și din țară și va explora arta în diverse forme neconvenționale, atât fizic, cât și online prin transmisiuni live gratuite.

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?