„București, unde ești?“ Filmul bate realitatea
https://www.ziarulmetropolis.ro/bucuresti-unde-esti-filmul-bate-realitatea/

CRONICĂ DE FILM. Documentarul ”Bucureşti, unde eşti?”, al fotografului şi cineastului Vlad Petri, surprinde protestele din 2012 din Capitală, oferind nu doar o perspectivă empatică şi cu o certă valoare sociologică şi istorică, dar şi o încercare, mai subtilă, de chestionare a realităţii.

Un articol de Ionuţ Mareş|12 mai 2014

În ciuda întrebării fără un răspuns sigur din titlu, ”Bucureşti, unde eşti?” este un film cu un deznodământ cunoscut, chiar dacă evenimentele pe care le înregistrează au ecou în prezent şi vor avea, probabil, şi în viitorul imediat.

Protestele amplificate în ianuarie 2012, cele de la care fotograful şi cineastul Vlad Petri îşi porneşte observaţia documentaristică, s-au încheiat propriu-zis în vara aceluiaşi an, după ce preşedintele Traian Băsescu a rămas la putere, în urma controversatului referendum de demitere.

Ele au continuat totuşi în 2013, sub o formă şi cu o ţintă uşor schimbate, însă filmul se opreşte la momentul de după referendum, când euforia primelor luni din 2012 părea că a dispărut.

Ultimele cadre ale filmului surprind, de la înălţimea Hotelului Intercontinental, o Piaţă a Universităţii liniştită, fără protestatari şi unde viaţa îşi reia rutina. Însă în acest final atent căutat şi construit se află cel mai puternic comentariu al celor doi autori de facto ai filmului – regizorul Vlad Petri şi monteurul Gabi Basalici.

bucuresti unde esti

Folosirea cadrelor de la înălţime, pentru a oferi o perspectivă cât mai largă asupra unui loc şi pentru a izola unul sau mai multe personaje, este o tehnică cinematografică uzată. Ea funcţionează însă exemplar în ”Bucureşti, unde eşti?”, deoarece reprezintă un contrapunct stilistic la filmările brute, agitate şi imprevizibile din timpul manifestaţiilor şi accentuează senzaţia de dezamăgire, de neputinţă.

Cadrele se substituie totodată unei priviri superioare, atotştiutoare, imune, care poate fi chiar a politicianului generic pe care protestatarii l-au dezavuat, iar oamenii ”de jos” devin cu atât mai insignifianţi, deşi până atunci ei fuseseră în centru şi părea că vor schimba societatea.

Mai există ceva în finalul documentarului, un lucru care poate oferi, indirect, un răspuns la întrebarea insistentă din titlu: un cadru filmat seara, cu scurta porţiune de pe Bulevardul Magheru dintre fântână şi intersecţia din Piaţa Universităţii, unde, pe mai multe benzi, se opresc la semafor şi apoi pleacă mai departe zeci şi zeci de maşini.

Cadrul nu surprinde imaginea sărăciei împotriva căreia au ieşit în stradă mulţi dintre protestatari, ci a unei bunăstări occidentale. Iar acele maşini, cu luminile lor şi cu oamenii pe care îi duc spre case, pot explica de ce bucureştenii nu au răspuns chemării protestarilor într-un număr mai mare.

Eroism și un strop de absurd

”Bucureşti, unde eşti?” este, înainte de toate, un film de montaj, iar Vlad Petri i-a oferit o structură clasică, liniară, împărţită în trei capitole: ”Protestul”, ”Oamenii” şi ”Suspendarea”. Regizorul renunţă la orice comentariu din off, iar explicaţiile de punere în context sunt minimale. Interesul său sunt oamenii şi atmosfera pe care ei o creează, şi de aceea filmul are deopotrivă un personaj colectiv şi zeci de personaje individuale principale, cele asupra cărora insistă camera.

Diversitatea celor surprinşi în film – de la tineri cu discursuri articulate şi jandarmi, la bătrâni sărăciţi şi manipulabili şi persoane excentrice – poate fi, în ochii unora, un atu, un indicator al dorinţei de echilibru, de distanţare. Însă, în opinia altora, poate fi o denaturare a spiritului protestelor, o căutare a senzaţionalului, a nereprezentativului, o pierdere a esenţei.

Felul în care evoluează filmul reflectă transformarea prin care pare că a trecut însuşi autorul lui în procesul realizării: de la fotograf implicat în evenimente şi ale cărui instantanee au circulat cu succes pe internet şi reţelele de socializare, la cineast conştient de potenţialul vizual, sociologic şi istoric al momentului.

Vlad Petri a filmat mult, fără să ştie ce va ieşi în final. Însă rezultatul trece de suprafaţa rezervată de obicei abordării jurnalistice şi ajunge, printr-un montaj inteligent, la o concluzie cu iz demistificator, care completează şi echilibrează ”portretul intim, personal, despre oameni şi poveştile lor din stradă” pe care şi l-a dorit şi pe care l-a reuşit regizorul.

Dincolo de sinceritatea şi justificarea celor care le declanşează şi întreţin, protestele de acest fel au ceva teatral, de spectacol, de punere în scenă, de burlesc, de idealism amestecat cu un strop de absurd. Iar numeroasele cadre lungi şi insistente ale lui Vlad Petri cu câţiva dintre ”protagonişti” direcţionează atenţia tocmai spre conştientizarea acestui tip de reprezentare preponderent instinctivă, producând un efect de distanţare, benefic pentru o cât mai fidelă raportare la un eveniment ale cărui semnificaţii profunde nu au fost epuizate.

”Bucureşti, unde eşti?” a rulat în Bucureşti, cu săli pline, în cadrul Festivalului de Film Documentar One World Romania şi Festivalului Filmului European, iar din 14 iunie va intra şi în cinematografe, fiind distribuit de Transilvania Film.

INFO

„București, unde ești?” (documentar, România, 2014)

Regia: Vlad Petri

Montaj: Gabi Basalici

Procesare imagine: Vlad Plăiașu

Sunet: Vlad Voinescu

Rating: ●●●○○



11
/09
/15

Filmul Un etaj mai jos, în regia lui Radu Muntean, aduce pe ecranele din România, începând din 18 septembrie, o distribuție formată din actori talentați, pe care publicațiile internaționale i-au remarcat deja la Festivalul de la Cannes. Teodor Corban și Iulian Postelnicu au rolurile centrale în film, alături de Oxana Moravec, iar performanțele lor sunt unul dintre punctele forte ale peliculei. Din 18 septembrie, Un etaj mai jos poate fi văzut în cinematografele din România

10
/09
/15

Filme recent lansate pe marile ecrane, premiere, avanpremiere, drame, filme de ficţiune sau documentare. Pasionații de film din București și Cluj sunt așteptați la cea de-a șașea ediție a maratonului dedicat cinematografiei autohtone, Noaptea Albă a Filmului Românesc, în noaptea de vineri, 18 septembrie 2015.

10
/09
/15

Joi, 10 septembrie, de la ora 20.00, la sediul Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru 38), va avea loc proiecția filmului Aferim!, în regia lui Radu Jude. La eveniment va fi prezentă producătoarea Ada Solomon. Proiecția are loc în cadrul celei de-a doua ediții a BUCHAREST PHOTO WEEK festival.

09
/09
/15

Publicul prezent la cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație Anim’est e invitat să își ascută, încă o dată, atenția și creioanele: 39 de scurtmetraje de animație delicioase vor fi proiectate, anul acesta, în cadrul secțiunii speciale Animash. Prezentate și premiate la festivaluri de film importante din lume, animațiile scurte ce compun această secțiune a festivalului intră în competiție pentru tradiționalul vot al spectatorilor bucureșteni.

09
/09
/15

Animația lui Genndy Tartakovsky, Hotel Transilvania 2 va rula în deschiderea celei de-a treia ediție a DRACULA FILM FESTIVAL. Evenimentul va avea loc în perioada 7 – 11 octombrie la Teatrul Sică Alexandrescu, Cinema One, Cinemateca Patria și Centrul Cultural Reduta din Brașov.

08
/09
/15

CRONICĂ DE FILM Doi prieteni săraci furând sicriul lui Chaplin pentru bani ar fi putut fi subiectul unui film de ţinut minte. Cu „Preţul gloriei”, regizorul francez Xavier Beauvois ratează însă atât în a oferi o comedie sănătoasă, cât şi în a-l omagia pe marele comic.

04
/09
/15

Unul dintre cele mai așteptate filme din selecția Festivalului de la Cannes, ,,Dheepan”, în regia lui Jacques Audiard, distins cu Palme d’Or și elogiat de presa internațională, va fi proiectat în premieră în România, la cea de-a șasea ediție a Les Films de Cannes à Bucarest, care va avea loc între 23 și 29 octombrie la Cinema Studio, Cinema Elvire Popesco și CinemaPRO.

03
/09
/15

CRONICĂ DE FILM „Secretul nasturelui de sidef”, cel mai nou documentar, extrem de ambiţios, al regizorului chilian Patricio Guzmán este un film-eseu în care traume ale trecutului sunt puse într-un dialog neaşteptat ce chestionează însăşi sănătatea civilizaţiei moderne.