Cărți de neocolit. „Elementele“ lui Euclid
https://www.ziarulmetropolis.ro/c%c4%83r%c8%9bi-de-neocolit-%e2%80%9eelementele%e2%80%9c-lui-euclid/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Una din cărţile de căpătâi ale tinerilor matematicieni este cea a grecului Euclid (365-290 în. Ch.), considerată piatră de hotar în istoria matematicii, şi anume Elementele.

Un articol de Georgeta Filitti|29 aprilie 2018

Ea înseamnă sistematizarea, în 13 cărți, a tuturor cunoștințelor în domeniu din vremea sa. Profesor de matematică la Alexandria în timpul regelui Ptolemaios I Lagos, Euclid  a distribuit astfel materialul: cărțile I – IV se ocupă de geometria plană, V – VI, de teoria proporțiilor, VII – IX de aritmetică, X, numere iraționale, XI – XIII, geometria în spațiu. Virtuțile operei sale s-au văzut imediat încât lucrările predecesorilor săi, Hipocrat din Chios sau Leon și Thendios din Magnezia au fost abandonate. S-a tradus în arabă, latină, ivrit, italiană, germană. După 1500 ajunge un adevărat manual pentru europeni. Textul care circulă în zilele noastre se bazează pe manuscrisul păstrat la Vatican și descoperit în 1814 de F. Peyrard. De atunci au apărut mai mult de 1000 de ediții.

Abia în secolul al XIX-lea lucrarea a ajuns să fie pusă în discuție, prin apariția matematicii neeuclidiene (unul din creatorii ei fiind ardeleanul Bolyai).

Se spune că regele Ptolemeu, ca orice elev slab la matematică, i-a reproșat lui Euclid că manualul e prea lung și prea complicat. ”În Egipt poate exista o cale regală netedă, dar nu și una la fel în geometrie”, i-ar fi răspuns Euclid.

Ca și în cazul altor creatori de sisteme, matematicianul alexandrin a fost acuzat că e doar un compilator, între alții după Pithagora. Dar nimeni nu i-a putut contesta calitățile pedagogice în predarea geometriei. În secolul XX, Bertrand Russell a caracterizat Elementele ca fiind ”una din cele mai de seamă cărți ce s-au scris vreodată”. Tot matematicianul englez amintește că proiecția conică, rămasă fără aplicare pe timpul creatorului ei, e înțeleasă și materializată în astronomie în secolul al XVII-lea. Apoi matematica vine în ajutorul filosofiei pentru a demonstra natura cunoașterii – epistemologia. Totuși Schopenhauer a numit teoremele lui Euclid ”curse de șoareci”.

În secolul trecut s-a ajuns la trei forme de geometrie: cea euclidiană, unde suma unghiurilor unui triunghi este de 180 de grade; în cea a lui Riemann  sunt mai multe grade. În fine, la Gauss sunt mai puțin de 180 de grade. Specialiștii atrag atenția că triunghiul euclidian rămâne o ficțiune când se referă la suprafața Pământului care este o sferă.

O compilație realizată acum mai bine de 2000 de ani de un onest profesor de matematică din Alexandria Egiptului continuă și azi să inspire imaginația matematicienilor.



16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.

19
/12
/22

În cartea sa „Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra”, jurnalistul Johann Hari a adunat experiență din 50.000 de kilometri parcurși pentru a sta de vorbă cu nu mai puțin de 250 de experți care studiază consecințele pierderii atenției și concentrării, ea a declarat că, potrivit studiilor sale, acum „suntem mai predispuși să scanăm și să trecem cu ușurință mai departe atunci când citim pe ecrane – ne trecem privirea rapid peste informații pentru a extrage ce avem nevoie".

18
/12
/22

Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din romanul „Lecții de chimie” de Bonnie Garmus, apărut recent și în limba română, la Editura Nemira. Bestseller The New York Times, cartea a fost nominalizată pentru Waterstones Debut Fiction Prize și este în curs de ecranizare ca serial Apple TV, cu Brie Larson în rolul principal.