Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului vin la MNAR
https://www.ziarulmetropolis.ro/carol-popp-de-szathmari-si-revelatia-artistica-a-orientului-vin-la-mnar/

Pânã la data de 26 mai 2013, doritorii vor putea vizita la MNAR expoziṭia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului.   Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului. Expoziţia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a […]

Un articol de Andrada Văsii|25 februarie 2013

Pânã la data de 26 mai 2013, doritorii vor putea vizita la MNAR expoziṭia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului.

 

Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului. Expoziţia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului va fi deschisă până pe 26 mai 2013 în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă, în sălile dedicate expunerii de arte grafice.

Organizatoarea expoziţiei Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului este Elena Olariu, specialist al Muzeului Naţional de Artă al României.

La 200 de ani de la naşterea pictorului şi fotografului Carol Popp de Szathmári (1812 – 1887), expoziţia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului prezintă în premieră absolută o selecţie de 47 de lucrări de grafică cu tematică orientală din patrimoniul MNAR, cuprinzând desene şi acuarele concepute de cel care este considerat părintele acuarelei moderne din România.

Pentru Szathmári, Orientul este o lume fascinantă, care îl inspiră, îl emoţionează şi îl mobilizează să producă cele mai valoroase şi spontane creaţii artistice.

Conform însemnărilor de pe desenele şi acuarelele sale, Szathmári a călătorit adeseori la Istanbul, a vizitat Siria şi zone din antica Persie, teritorii incluse atunci în Imperiul Otoman. În 1864 Szathmári îl însoţeşte în calitate de pictor pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol. Cu această ocazie realizează şi o schiţă rapidă în care redă întâlnirea lui Cuza cu sultanul Abdul Aziz, în prezenţa lui Fuad Paşa.

La Istanbul, Szathmári este atras de Marele Bazar, de peisajele de pe malurile Bosforului, de curţile moscheelor, de cimitirele musulmane, locuri în care realizează schiţe rapide şi acuarele, impresionat de tot ce vede în jurul său. Simte că bazarul este locul care reflectă cel mai bine stilul oriental de viaţă. Aici oamenii îşi beau ceaiul sau cafeaua, fumează ciubuc sau narghilea, mănâncă, află noutăţile zilei sau cumpăra marfă venită din întreg Orientul: mătăsuri, brocarduri, covoare persane sau berbere, mirodenii, parfumuri, fabuloase bijuterii sau arme.

Carol Popp de Szathmári este primul pictor din spaţiul românesc care a iubit cu pasiune tema orientală. El i-a insuflat această preferinţă unicului său fiu, Alexandru, care-i va moşteni talentul pentru pictură. Primul contact pe care Alexandru îl are cu subiectele orientale este prin intermediul fascinantelor basme „1001 de nopţi”. Acuarela cu bătrânul şi copilul ieşind din Constantinopol, realizată de Szathmári – tatăl, este parcă o ilustrare a acestor poveşti. Lucrarea a fost realizată în anul 1883 pentru fiul său, care avea 12 ani.

Mai târziu, Alexandru Satmary, alături de alţi patru pictori români – Iosef Iser, Ion Theodorescu-Sion, Gheorghe Pătraşcu şi Ipolit Strâmbu, descoperă frumuseţea Balcicului dar şi a Dobrogei, readucând în prim-plan tema orientală în arta românească.

04
/05
/20

Un eveniment cultural online lansat de Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, este postat în premieră pe 4 mai, la aceasta adresa https://www.youtube.com/watch?v=mdEgBgfVS1w&feature=youtu.be în ziua în care se împlinesc 65 de ani de la de la dispariţia simbolului culturii muzicale româneşti, George Enescu – compozitor, violonist, pianist, dirijor şi ilustru profesor.

27
/04
/20

Pictorii, sculptorii, criticii de artă sau scriitorii sunt cărți deschise ale creației lor, vizibile fiind operele și mai puțin bornele ce duc spre realizarea acestora. Uneori, o întâmplare sau destinul, alteori persoana ce a stat în dreptul lor, au fost sursele ce au dus la expresia formelor de valoare. Soția cunoscutului critic de artă Valentin Ciucă m-a introdus în povestea nescrisă a vieții sale.

08
/04
/20

Centrul Ceh este unul dintre cele mai populare institute culturale din România, cunoscut pentru proiecte ca Documentary Mondays, Future Museum sau Cinemascop. Ca toate instituțiile și organizațiile ce se ocupă cu organizarea de evenimente culturale, Centrul Ceh caută să se adapteze noii situații în care cultura se mută în mediul online. Astfel, seria de interviuri cu artiști români și cehi 5Întrebări va fi publicată în săptămânile următoare.

30
/03
/20

Centrul Cultural Clujean lansează un proiect național care implică artiștii români în lupta cu pandemia COVID-19. Platforma Artiști Împreună răspunde inițiativei Observatorului Român de Sănătate de a transmite teme și subiecte importante ale zilei către un public cât mai larg.