Casa lui Pablo Picasso, vândută pentru 20 de milioane de euro
https://www.ziarulmetropolis.ro/casa-lui-pablo-picasso-vanduta-pentru-20-de-milioane-de-euro/

Casa lui Pablo Picasso de pe Riviera franceză, în care ultima sa soţie s-a împuşcat, se estimează că va fi vândută pentru 20 de milioane de euro (24 de milioane de dolari), la o licitaţie organizată la Grasse

Un articol de Petre Ivan|13 octombrie 2017

Artistul şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în această vilă de la Mougins, în apropiere de Cannes. Pablo Picasso a murit aici în aprilie 1973, după 12 ani de când s-a mutat aici cu Jacqueline Rocque, a doua soţie şi muza sa.

Rocque, pe care Picasso a pictat-o de mai mult de 400 de ori, s-a sinucis în casa de la Mediterana în 1986.

Fiica ei, Catherine Hutin-Blay, moştenitoarea reşedinţei, a vândut proprietatea unui olandez, care a redenumit-o „Cavern of the Minotaur”, după obsesia pictorului pentru bestia mitică.

Înainte de a cumpăra Picasso această casă, ea a aparţinut familiei anglo-irlandeză Guinness. Prim-ministrul britanic Winston Churchill era un vizitator frecvent.

Proprietarul olandez a avut probleme financiare după ce a făcut o serie de îmbunătăţiri vilei, care datează din secolul XVIII şi care are trei hectare de teren.

Din vremea lui Picasso o singură cameră a rămas neschimbată, atelierul său, care încă păstrează urme de vopsea lăsate de artist, potrivit agentului imobiliar Michael Zingraf. „Nicio lucrare de-a sa nu a rămas în casă”, a adăugat el.

Pablo Picasso (1881-1973) a fost una dintre cele mai puternice personalităţi culturale ale lumii, un geniu al secolului al XX-lea, pictor, sculptor, gravor, ceramist. A studiat artele frumoase la Academia din San Fernando, una dintre cele mai cunoscute şcoli de artă spaniole. Tabloul ”Domnişoarele din Avignon” marchează începutul perioadei cubiste.

Foto: Casa lui Pablo Picasso – facebook

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.