Câteva frivolități de la firul ierbii despre Gopo 2015
https://www.ziarulmetropolis.ro/cateva-frivolitati-de-la-firul-ierbii-despre-gopo-2015/

Câştigătorii îi ştiţi: Nae Caranfil şi „Closer to the Moon” au obţinut cele mai importante premii, inclusiv pentru cel mai bun film, la Gala Gopo 2015. Însă vă propunem câteva frivolităţi subiective „la cald” din sala Studio a Teatrului Naţional din Bucureşti.

Un articol de Ionuţ Mareş|31 martie 2015

– Senzația lăsată de gală a fost că se desfășoară sub o presiune a timpului nejustificată. Totul părea că se derulează ușor improvizat, precipitat, pe repede înainte, cu excepția câtorva discursuri mai așezate (întâmplător sau nu, în special ale celor trei laureați pentru întreaga activitate, dar și ale câtorva câștigători – un plus pentru speech-ul perfect al Ofeliei Popii).

– Vreo 3-4 premii au fost evacuate în primele câteva minute, încă înainte de începerea transmisiunii televizate pe TVR2, inclusiv pentru cel mai bun film european, câștigat, meritat, de „La grande bellezza”. Suntem noi între noi, dar filmul european merită totuși o mai mare atenție, nu să fie trecut la capitolul „și altele”!

– O ușoară senzație de provincialism, determinată nu atât de lipsa oricărui invitat special de calibru din străinătate, dar mai ales de absența (neexplicată de nimeni) a celor patru actori străini nominalizați: Vera Farmiga, Mark Strong, Serge Riaboukine și Harry Lloyd.

– Nejustificată și ocolirea unui minim discurs introductiv! Nu suntem la Oscar sau Cesar, nu ne stă bine cu speech-urile motivaționale sau spirituale, dar câteva poante bine scrise nu ar fi stricat. Și în acest an, galei pare că i-a lipsit un scenarist inspirat, deși au existat încercări timide de captivare a publicului.

– În sală, unde nu au fost ocupate toate scaunele, a dominat o forfotă permamentă. Gala începuse de minute bune, însă mulți invitați încă își mai căutau locurile sau se așezau unde găseau fotolii libere. Unii au ieșit sau au intrat pe toată derularea ceremoniei.

– Cele mai emoționante momente au fost cele trei decernări de premii pentru întreaga activitate, acordate regizorului de animație Ion Truică și actrițelor Coca Bloos și Eugenia Bosânceanu. Sala a aplaudat îndelung în picioare, în special pentru Eugenia Bosânceanu, al cărei discurs sincer, direct și improvizat a impresionat publicul.

– Și în acest an, la fel ca la edițiile precedente, a frapat dezechilibrul dintre tineri și cei în vârstă. Este nefirească această ruptură. Este straniu ca actorii, regizorii sau tehnicienii din alte generații să fie numărați pe degetele de la două mâini și să fie, astfel, apariții mai degrabă bizare!

– Dezlipirea de trustul PRO a fost un câștig pentru gală, pentru că au dispărut falsele vedete impuse de respectivul grup de televiziuni, care nu aveau nicio legătură cu filmul românesc. Nu a lipsit, totuși, glamour-ul, asigurat de actori și, mai ales, de actrițe. De fapt, o astfel de gală este în special a lor. Ei par a se simți cel mai bine, în largul lor.

– Nu au fost evitate nici obișnuitele bâlbâieli și gafe: nu atât ale cuplului de prezentatori (Diana Cavallioti și Paul Ipate), de altfel cei mai potriviți de până acum, cât ale organizatorilor, care au anunțat greșit 2-3 categorii sau momente. Numele celor dispăruți dintre noi în 2014 ar fi trebuit însoțite și de câte o fotografie, în semn de respect.

– Categoriile Cea mai bună actriță în rol secundar și, respectiv, Cea mai bună actriță în rol principal trebuiau desprinse de categoriile Cel mai bun actor în rol secundar și, respectiv, Cel mai bun actor în rol principal și prezentate de invitați separați. Sunt, totuși, printre cele mai așteptate secțiuni și meritau tratate ca atare, cu un plus de suspans.

– Dezamăgitoare absența de la gală unor actori, mai ales a câtorva dintre cei nominalizați, dar și a unor regizori. Este o tradiție. Bine că nu au existat totuși scandaluri ca în alți ani, cu retragerea unor filme.

– Nae Caranfil, care a ridicat toate premiile pentru filmul său, părea că nu face față singur statuetelor pe care trebuia să le țină după el prin sală. Sperăm să nu fi rătăcit vreuna.

– La prezentarea filmelor din 2015, clipul cu „Aferim!” a stârnit aplauze și urale, semn că se știe cine va fi laureatul de anul viitor. Câteva aplauze au primit și mesajele de susținere transmise de pe scenă pentru șeful Facultății de Film, Sorin Botoșeneanu, aflat în conflict cu conducerea UNATC.

Coca Bloos / Video: Simion Buia /Academia de Fotografie

– A reapărut în peisaj actrița Maria Dinulescu (plecată de câțiva ani în SUA), după cum v-ați dat seama după prezența, prelungită, de pe scenă pentru înmânarea unui premiu (și după atenția presei tabloid). A intrat printre ultimii în sală, a ieșit, a reintrat, a stat un timp în picioare între partea din față și cea din spate a sălii, pentru ca prezența ei să nu treacă neobservată.

– În fond, în ciuda superficialității ei inevitabile, gala își justifică existența pentru că, timp de o seară, adaugă puțin fard pe chipul deloc lipsit de probleme al unei cinematografii în derivă din punct de vedere instituțional și chiar artistic.

Foto: Simion Buia

08
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Alegoria nu e un gen cinematografic uşor. Mai ales când e vorba de una deopotrivă existenţială şi politică, aşa cum se vrea "Spiritele din Inisherin".

05
/02
/23

Cele trei cărţi de cronici de film publicate de Romulus Rusan în anii `70-`80 au fost reeditate recent, într-un singur volum şi într-o ediţie de lux, în seria de autor pe care i-o dedică Editura Spandugino. O apariţie demnă de a fi salutată şi un bun pretext de recitire.

02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.

30
/01
/23

În perioada 20 – 28 ianuarie a avut loc în Franța cea de-a 5-a ediție a Festivalului de film documentar (FIPADOC) de la Biarritz, primul eveniment major al anului din circuitul celor dedicate acestui gen, care reunește anual 50 de țări participante și peste 30.000 de spectatori. Cu această ocazie, „Pâinea noastră cea de toate zilele”, cel mai nou documentar regizat de Șerban Georgescu („Varză, cartofi și alți demoni”; „Jurnalul familiei -escu”) a avut premiera internațională, fiind nominalizat în cadrul secțiunii IMPACT, dedicată producțiilor cu teme sociale, de mediu sau justiție.

26
/01
/23

Pe 27 ianuarie, unul dintre cei mai importanți actori din România împlinește 87 de ani. Pe Florin Piersic îl puteți vedea pe 30 ianuarie în spectacolul „Străini în noapte” de Eric Assous, regizat de regretatul Radu Beligan și găzduit de Naționalul bucureștean.

26
/01
/23

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda.

25
/01
/23

CRONICĂ DE FILM Reacţiile la “Close” (2022) par să se fi împărţit în două: “heartbreaking” (cu versiunea românească “vai, cât am plâns”) şi, mult mai rar, “tearjerker”. O zic din capul locului: sunt din a doua categorie. Deşi am plecat setat să mă las emoţionat (nu am nici cea mai mică problemă să dau garda jos în sala de cinema), am ieşit iritat.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.