Catrinel Menghia, într-un film despre Pier Paolo Pasolini
https://www.ziarulmetropolis.ro/catrinel-menghia-intr-un-film-despre-pier-paolo-pasolini/

Actriţa şi fotomodelul de origine română Catrinel Menghia joacă în filmul „La macchinazione”, în regia lui David Grieco, pelicula fiind inspirată din viaţa cineastului italian Pier Paolo Pasolini.

Un articol de Petre Ivan|31 iulie 2014

Catrinel Menghia, care a adoptat numele de scenă Catrinel Marlon, a anunţat pe contul său oficial de Facebook că a început filmările pentru pelicula „La macchinazione”, în regia lui David Grieco.

Filmul are la bază întâmplările petrecute în vara anului 1975, când pelicula „Salo sau cele 120 de zile ale Sodomei/ Salo o Le 120 Giornate Di Sodoma”, realizată de Pier Paolo Pasolini, a fost furată din laboratorul unde era editată. Acesta este doar primul pas dintr-un plan complicat care va duce la moartea violentă a lui Pier Paolo Pasolini, conform imdb.com.

În filmul „La macchinazione”, care este programat să fie lansat în februarie 2015, Catrinel Menghia joacă alături de actorul italian Massimo Ranieri, care interpretează rolul lui Pier Paolo Pasolini.

Pier Paolo Pasolini

Pier Paolo Pasolini

Pasolini

Pier Paolo Pasolini (1922 – 1975) a fost mai întâi un redutabil scenarist, apoi a devenit un important regizor de film (recunoscut şi premiat internaţional), dar şi un poet şi scriitor italian, care a marcat literatura şi cinematografia secolului trecut.

În 1957, acesta a colaborat cu regizorul Federico Fellini la realizarea filmului „Nopţile Cabiriei/ Le Notti Di Cabiria”. A debutat ca regizor în 1961, cu filmul „Accattone!”, ecranizarea romanului său „Una Vita Violenta”, în care aborda tema prostituţiei, reluată în filmul „Mamma Roma”.

În 1964, a rescris şi regizat Evangheliile după Matei în „Evanghelia după Matei/ Il Vangelo Secondo Matteo”, pentru care a primit premiul special al juriului la Festivalul de Film de la Veneţia. A regizat apoi „Il Padre Selvaggio” (1965), „Mitinguri de amor/ Comizi D’amore” (1965), „Uccelani et Uccelini” (1966) şi „Oedip Rex” (1967).

În 1968, a regizat filmul „Teorema”, care a consacrat în cinematografia italiană realismul dur, sexul, violenţa şi sadismul.

Urmează o serie de trei ecranizări după trei capodopere ale literaturii universale, care explorează erotismul şi sexualitatea: „Decameronul/ Il Decamerone” (1971), „The Cantebury Tales” (1973), „Floarea celor o mie si una de nopţi/ Il Fiore Delle Mille E Una Notte” (1973), pentru care a scris şi scenariul.

Ultimul film realizat de acesta, „Salo sau cele 120 de zile ale Sodomei/ Salo o Le 120 Giornate Di Sodoma” (1975), care a avut la bază romanul „Cele o sută douăzeci de zile ale Sodomei” al Marchizului de Sade, avea să fie interzis pentru conţinutul sadic. Pier Paolo Pasolini a fost ucis pe 2 noiembrie 1975.

Catrinel Menghia

Catrinel Menghia, născută pe 1 octombrie 1985, a fost descoperită ca manechin la vârsta de 16 ani, pe când ieşea din incinta stadionului din Iaşi, după o sesiune de antrenament la proba de săritură în înălţime. De atunci, ea a devenit un model internaţional de succes şi a prezentat diverse creaţii vestimentare pentru mari case de modă, precum Giorgio Armani şi Lise Charmel. Ea a fost imaginea Peroni şi a apărut în paginile multor reviste de modă celebre.

Catrinel Menghia

Catrinel Menghia

În afară de cariera de fotomodel, Catrinel Menghia a avut roluri consistente în mai multe filme, atât lungmetraje, cât şi seriale. În 2011, a debutat în scurtmetrajul „La promessa”, apoi a primit un rol în lungmetrajul „Tutti i rumori del mare”, ambele semnate de Federico Brugia. Ulterior, a avut rolul principal în filmul „Città Ideale” de Luigi Lo Cascio, prezentat la Festivalul de Film de la Veneţia în 2012. Totodată, Catrinel Menghia a jucat în două episoade din serialul „CSI – Crime şi Investigaţii/ CSI: Crime Scene Investigation”, care au fost difuzate în 2013 pe reţeaua de televiziune americană CBS. În 2012, pentru a cincea oară, CSI a fost desemnat cel mai urmărit serial de televiziune din lume.

De asemenea, Catrinel Menghia şi-a făcut recent debutul în teatru, în spectacolul „Questo non è Paese”, de Massimiliano Caprara şi Francesco Apolloni – o retranspunere modernă a piesei „Richard al III-lea de William Shakespeare -, care va fi jucat până pe 18 mai la teatrul Spazio Uno din Roma.

Foto cu Pier Paolo Pasolini şi Catrinel Menghia – cinemagia

02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.

30
/01
/23

În perioada 20 – 28 ianuarie a avut loc în Franța cea de-a 5-a ediție a Festivalului de film documentar (FIPADOC) de la Biarritz, primul eveniment major al anului din circuitul celor dedicate acestui gen, care reunește anual 50 de țări participante și peste 30.000 de spectatori. Cu această ocazie, „Pâinea noastră cea de toate zilele”, cel mai nou documentar regizat de Șerban Georgescu („Varză, cartofi și alți demoni”; „Jurnalul familiei -escu”) a avut premiera internațională, fiind nominalizat în cadrul secțiunii IMPACT, dedicată producțiilor cu teme sociale, de mediu sau justiție.

26
/01
/23

Pe 27 ianuarie, unul dintre cei mai importanți actori din România împlinește 87 de ani. Pe Florin Piersic îl puteți vedea pe 30 ianuarie în spectacolul „Străini în noapte” de Eric Assous, regizat de regretatul Radu Beligan și găzduit de Naționalul bucureștean.

26
/01
/23

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda.

25
/01
/23

CRONICĂ DE FILM Reacţiile la “Close” (2022) par să se fi împărţit în două: “heartbreaking” (cu versiunea românească “vai, cât am plâns”) şi, mult mai rar, “tearjerker”. O zic din capul locului: sunt din a doua categorie. Deşi am plecat setat să mă las emoţionat (nu am nici cea mai mică problemă să dau garda jos în sala de cinema), am ieşit iritat.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

18
/01
/23

Din 20 ianuarie spectatorii din București, Bacău, Bistrița, Botoșani, Buzău, Cluj, Oradea, Pitești, Satu Mare, Sibiu, Sinaia și Târgu Mureș vor putea vedea pe marile ecrane controversata poveste a trupei Phoenix, spusă chiar de membrii ei în documentarul „Phoenix. Har/Jar”.

13
/01
/23

Două filme din competiţia Festivalului de la Cannes, foarte diferite, pot fi găsite în ianuarie în cinematografe: "Frate şi soră", de Arnaud Desplechin, şi "Păianjenul sfânt", de Ali Abbasi.