Cenușăreasa – povestea muzicală a Pelerinilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/cenusareasa-povestea-muzicala-a-pelerinilor/

Cum vii dinspre Hala Traian către Piaţa Unirii, pe Calea Călăraşilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare şi o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi paşi de Centrul Vechi al Bucureştiului, această sală a Teatrului Arca, înfiinţat prin Fundaţia Culturală ParteR, este unul dintre primele spaţii neconvenţionale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artişti creau spectacole şi jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăzneţe actori consacraţi precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este şi locul care găzduieşte duminică, pe 28 mai, a doua reprezentaţie a Cenuşăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin şi pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră şi pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

Un articol de Gabriela Mariș|26 mai 2017

Cu toții cunoaștem povestea Cenușăresei. O fată tânără căreia soarta i se împotrivește. Copil fiind, rămâne fără mamă, iar căsătoria tatălui cu o altă femeie nu îi aduce altceva decât o pereche de surori rele și apucătoare, care o transformă repede în slujnica lor, și o mamă vitregă ce nu o are la inimă. Dar tot soarta repară într-o bună zi lucrurile, iar fata scapă de supărări și de greutăți, găsindu-și fericirea alături de prințul la care – ca orice tânără la vârsta măritișului – visează. Povestea scenică a lui Bogdan Tudor Pelerin pleacă, în primul rând, de la o rescriere a basmului. Păstrând firul narativ – surse de inspirație fiind tot Charles Perrault și Frații Grimm –, regizorul merge pe o contextualizare a poveștii, plasând acțiunea și personajele în spațiul franco-german, într-o Europă din finalul secolului XIX, bântuită de războaie care distrug ori schimbă dramatic destine. Iar acest lucru îi permite lui Tudor Pelerin să construiască o poveste credibilă prin cuplul Cenușăreasa-Mamă, interpretat de actrițele Georgeta Nedelcu și Georgiana Rusu, dar și prin relația Mamă-Odette și Jeannette, surorile vitrege, interpretate de Oana Oancea și Alina Dumitrelea.

Georgeta Nedelcu. CENUȘĂREASA. foto Gabriela Mariș (1)

Cenușăreasa este un musical – ”un musical de cameră” în definiția compozitorului Zeno Apostolache Kiss, mișcarea scenică aparținându-i Cristinei Iușan. Opțiunea pentru musical – la fel ca punerea acțiunii în legătură cu un context bine delimitat în timp și spațiu – aduce un aer de prospețime în istoricul montărilor Cenușăresei și lărgește, în același timp, marginile publicului țintă. Spectacolul pus în scenă de Bogdan Tudor Pelerin este unul pentru copii – care se vor bucura de o poveste vizuală și muzicală, ghidați fiind de Melinda și Jager, doi șoricei simpatici și săritori atunci când prietena lor și eroina noastră se află în dificultate –, dar și unul pentru publicul peste zece ani, care va descoperi cu siguranță și un alt nivel de ”lectură” a acestui basm.

Jocul actorilor și al păpușilor, precum și interpretarea muzicală live – în decorurile create de Dana Brătășanu și Bogdan Tudor Pelerin – se combină cu videoproiecția, realizată de Laszlo Oliver, videoproiecție ce mută acțiunea și personajele în Vis ori la Palat, oferind o dată în plus o versiune cu totul nouă și captivantă a basmului inițial.

Dacă primele două reprezentații ale spectacolului Companiei Perelin – realizat în parteneriat cu Timpul cireșelor – au fost găzduite de clubul La Scena din București, a treia oară Cenușăreasa se va juca pe 2 iunie, la Brașov, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii ”Arlechino – Caravana poveștilor”, organizat între 29 mai și 4 iunie, de Teatrul Arlechino din Cetatea Kronstadt-ului.

Cenusareasa. Musical pentru copii  

           

05
/04
/24

Brașov Jazz & Blues Festival, unul dintre marile festivaluri urbane de gen din România, revine între 15 și 18 august 2024, cu cea de-a 12-a ediție, iar orașul Brașov va fi din nou gazdă pentru peste 100 de artiști din toate colțurile lumii, care vor învălui publicul în ritmurile vibrante ale muzicii născute din jazz și blues.

04
/04
/24

Evenimentele interdisciplinare propuse în proiectul de cercetare coregrafică ROOTS, un proiect AREAL co-finanțat de AFCN, vin în întâmpinarea crizei generalizate care ne împresoară, căutând soluții pe măsura complexității problemelor suprapuse și interdependente cu care ne confruntăm, îndemnând la o explorare a rădăcinilor ce unesc omul, societatea în care trăim și întreaga biosferă.

02
/04
/24

Institutul Cultural Român participă în premieră, prin ICR Bruxelles și Centrul Național al Cărții, cu un stand propriu la „Foire du livre de Bruxelles / Târgul Internațional de Carte de la Bruxelles”, care se va desfășura în perioada 4-7 aprilie 2024, la Centrul de expoziții Tour et Taxis din capitala Belgiei.

02
/04
/24

Mobius & The Institute transformă centrul Bucureștiului într-un hotspot al culturii Hip-hop. Cea mai mare expoziție a artistului Saddo ocupă Piața Amzei.

29
/03
/24

Romanian Design Week, un festival multidisciplinar dedicat industriilor creative ce promovează designul, arhitectura, creativitatea și inovația, lansează în colaborare cu UniCredit Bank un concurs destinat tinerilor ilustratori și designeri grafici din România, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Scopul competiției este crearea colecției oficiale de obiecte de merchandising pentru festival, având ca temă "Unlock the City".

29
/03
/24

Una din trei femei se confruntă cu pierderea sarcinii de-a lungul vieții. Una din șase femei se confruntă cu infertilitatea. Una din două femei trece prin depresie și/sau anxietate, în urma pierderii unei sarcini, sau în contextul problemelor de infertilitate. În pofida frecvenței lor, aceste experiențe sunt totuși unele dintre cele mai stigmatizante și izolante din societate.